Știrile dimineții: trei subiecte interesante pentru tine

România la bilanț: Legătura dintre creșterile salariale și dezechilibrul economic

E greu să le explici oamenilor de ce salariile mari pot duce la dezechilibre pentru că, evident, oricine vrea să fie plătit pentru munca sa cât de bine se poate. Şi mai e greu este de înţeles de ce acelaşi volum de muncă este remunerat aici la jumătate faţă de alte state din Europa. Încercăm acum să explicăm toate riscurile cu ajutorul datelor pe care le avem chiar de la stat.

Diferenţa dintre salariile medii din România şi restul Europei este de cel puţin 50%, asta deşi, din 2008 până acum, veniturile românilor aproape că s-au dublat. Suma nu a fost însă de ajuns în condiţiile în care şi costul traiului zilnic a crescut. În condiţiile în care mulţi dintre salariaţii de acum au cel puţin o rată la bancă, făcută în euro sau în franci, făcută la un curs mult mai mic. Evident, toţi vrem venituri care să ne acopere datoriile şi care să ne permită să trăim şi dincolo de muncă. Diferenţa stă însă în modul în care vrem să obţinem asta. Degeaba avem noi maşină nouă dacă mergem cu viteză pe un drum cu mult gropi. Nu va dura mult până facem pană.

Atât de mult putem să restrângem treaba aceasta cu salariile mărite alert. Este de preferat să îţi crească salariul treptat, atât cât poate susţine economia în mod real, decât să ţi se ofere câte 200 de lei odată la şase luni, timp în care, din cauza faptului că statul ajunge să plătească sumele astea din împrumuturi, vezi cum totul în jur e mai scump. Statul a plătit pentru salariile bugetarilor aproape 70 de miliarde de lei în 2017. Înseamnă mai bine de 8% din PIB. Stiţi cât au dat pentru investiţii? 2,3%! Adică nici măcar 20 de miliarde. Investiţiile acestea publice au legătură cu salariile mici de la noi, comparat cu restul Europei.

Ce condiții trebuie să îndeplinești pentru a fi game tester

Meseria de a testa jocuri este una dintre cele mai dorite în rândul tinerilor din România. Un necunoscător poate crede că asta presupune să te joci toată ziua şi să câştigi şi bani. Un game tester este o verigă importantă deoarece el are grijă ca experienţa celui care foloseste jocul să fie una plăcută.

Cătălin a lucrat într-o companie de IT, dar şi-a dorit o schimbare. De doi ani testează jocuri pentru telefon, dar asta nu însemnă că doar se joacă. Verifică totul în cel mai mic detaliu. Catălin Bucur, game tester: „Un game tester verifică funcţionalitatea jocului respectiv până să ajungă pe store, ca jucătorii care urmează să descarce aplicaţia respectivă să nu întămpine probleme care să îi încurce în a face progrese în jocul respectiv sau ceva neplăcut.”

Cristina Albineț, game tester: „Să te asiguri că nu există nicio bubă, nici spre exemplu crash-uri cum le denumim noi în care ţi se închide aplicaţia pur şi simplu random, chestiile astea nu trebuie să existe în faşa unui user de pe store, să nu întâmpine asemenea probleme şI noi ne asigurăm, le căutăm.”

Sute de dolari pe un litru de apă. „Ziua Zero” se apropie în Cape Town, iar orașul se confruntă cu „speculanții de secetă”

În doar o săptămână, autoritățile din metropola sud-africană Cape Town au aplicat 121 de amenzi pentru încălcarea regimului de restricții privind consumul de apă potabilă.

Totalul amenzilor a depășit suma de 25.000 de dolari. Purtătorul de cuvânt al poliției din Cape Town, Wayne Dyason, a declarat că, pe fondul panicii legate de criza de apă din metropolă, mai mulți comercianți au început să vândă ilegal apă de la robinet, pe care o îmbuteliază, comercializând-o apoi în magazine. 

„În zona Noordhoek, ofițerii au descoperit un izvor public care a fost deviat pentru a umple o cisternă de 2.500 de litri”, a precizat Dyason, adăugând că litrul de apă se vinde cu circa 200 de dolari. În aprilie, Cape Town, care însumează 4 milioane de locuitori, ar putea deveni primul oraș din lume fără surse de alimentare cu apă potabilă. Mai precis, pe 12 aprilie, data pe care sud-africanii o numesc deja „Ziua Zero”.