Știrile dimineții: trei subiecte interesante pentru tine

De ce zborurile întârziate nu le aduc bani românilor

A întârziat avionul la care aveaţi bilet? Aţi putea fi unul dintre cei care puteau primi despăgubiri totale de zeci de milioane de euro pentru cele aproape 800 de zboruri care au avut probleme anul trecut pe aeroporturile din România.

Suma enormă a rămas însă la companiile aeriene: puţini pasageri îşi cunosc drepturile, spun firmele specializate în recuperarea acestor prejudicii.

Aproape 50.000 de pasageri români aveau dreptul să primească despăgubiri anul trecut de la companiile aeriene pentru timpul pierdut în aeroporturi.

Din păcate, nici unu la sută dintre cei care călătoresc cu avionul ştiu că pot obţine asemenea compensaţii.

Peste 203.000 de zboruri au tranzitat spaţiul aerian al României anul trecut. Dintre acestea, aproape 500 au fost anulate, iar 288 au avut întârzieri mai mari de 3 ore.

Anita Yoltai Syabo, manager Flight Refound: „Toţi pasagerii acestor zboruri au dreptul la compensaţii între 250 şi 600 de euro, în funcţie de distanţa pe care urmau să o parcurgă”.

Există însă şi cazuri în care despăgubirile nu se acordă: dacă zborul are probleme din cauza unei greve neanunţate sau a vremii.

Chiar şi aşa, 22 milioane de euro este suma totală care ar fi putut intra în buzunarele românilor anul trecut de pe urma acestor compensaţii. Puţini au cerut însă banii.

Cadavrele din conturi. Volum uriaș al creditelor neperformante

Băncile din zona euro nu reuşesc să se scuture de o mare greutate - creditele neperformante, care însumează aproape de o mie de miliarde de euro. Bilanţurile contabile ale multor entităţi sunt încă ciuruite de acest cancer, care afectează relansarea la adevărata capacitate.

Europa a prins ceva vânt în aripi, dar nu poate atinge viteza de crozieră din cauza unei încărcături care atârnă greu - un volum uriaş al creditelor neperformante. În zona euro nivelul este de aproape o mie de miliarde de euro. Şi nici măcar suma nominală poate nu ar fi de speriat, ci mai degrabă distribuţia acestor mere stricate: cele mai multe sunt în economiile care merg greu. Şi dacă balastul nu este vărsat, greutăţile vor persista.

În Grecia deja s-a ajuns la un volum uriaş. Creditele neperformante ale sistemului bancar sunt de 112 miliarde de euro şi depăşesc 50% din produsul intern brut. E un volum uriaş, inimaginabil într-o economie funcţională, şi practic împrumuturi de mult restante sunt încă păstrate în bilanţurile băncilor. Dacă băncile şi-ar fi asumat pierderile, atunci s-ar fi stârnit un val uriaş de executări silite şi de falimente de companii. Iar autoritățile nu au avut curajul să îşi asume nici măcar parţial ajustarea pe această linie. Acum, când economia a dat semne că îşi revine, Atena trebuie să treacă şi la această etapă, necesară pentru a relansa ţara.

Însă Grecia e o economie de periferie şi atunci, în tabloul mare, semnificaţia sa este diminuată. Situaţia cu adevărat periculoasă este în Italia. Acolo creditele neperformante au ajuns la 224 miliarde de euro. Înseamnă doar 14% din PIB-ul celei de-a treia economii a zonei euro, un nivel la care a fost şi România, însă suma totală a ajuns să fie o problemă.

De ce mâncarea din străinătate ne scumpește viața

Aproape două miliarde şi un sfert a costat mâncarea adusă anul trecut în 10 luni de peste graniţe. Mai mult de o treime sunt doar produse congelate sau gata preparate, tot mai căutate pentru prânz şi desert.

Preparatele alimentare congelate cum ar fi ştrudelul cu mere, plăcinta cu vişine, pâinea congelată cresc importurile de alimente. Acestea reprezintă 33 la suta din totalul produselor importate. În clasament urmează fructele exotice, fie că vorbim despre citrice, cum sunt portocalele sau despre ananas - per total, înseamnă 20 la sută din alimentele aduse de peste graniţă.

Punem din belşug în coşul de cumpărături şi mere din import, roşii ori castraveţi. Legumele din străinătate reprezintă 12 procente din ce aducem de peste hotare.

Nici friptura de porc nu este românească de fiecare dată: producătorii locali asigură doar o treime din consum. Aşa că în prima parte a anului trecut am cumpărat din Ungaria şi din Germania carne de 342 milioane de euro. Plus alte delicatese.

„Laptele şi produsele lactate reprezintă 11 la suta din importuri. Cumpărăm alimente pe care producătorii noştri nu le pot fabrica, cum este această brânză gouda cu aromă de trufe”, relatează Roxana Vântu, jurnalist Digi24.

Abia acum producătorii de la noi se gândesc să urmeze exemplul vesticilor, care folosesc fiecare picătură de lapte şi fiecare produs rezultat.