Știrile dimineții: trei subiecte interesante pentru tine

Inflația, la cel mai mare nivel din ultimii 5 ani. Alimentele care s-au scumpit

Primăvara începe cu preţuri mari. Avem cea mai mare inflaţie din ultimii 5 ani, 4,7% în februarie. Un nivel care a mai fost depăşit doar de inflaţia de acum cinci ani, când la putere era Guvernul Ponta. În iunie 2013, inflaţia era 5,37%. De această dată, schimbarea e bruscă şi radicală ţinând cont că acum un an când PSD prelua puterea preţurile erau în stagnare. Analiştii spun că valul inflaţionist se datorează majorărilor salariale.

„Salata de fructe pe care o mâncăm zilnic va fi mai scumpă. Avem o majorare de aproape 6 procente în ceea ce priveşte preţul citricelor. Dacă adăugăm în salată şi alte fructe proaspete - cum ar fi merele sau perele, de multe ori din depozitele producătorilor români, avem şi aici o creştere, de 3,54 la sută”, spune Roxana Vântu, jurnalistă Digi24.

Concret, un kilogram de mandarine costă acum cu câteva zeci de bani mai mult faţă de luna trecută - a ajuns la 4 lei şi 22 de bani. Legumele proaspete s-au scumpit şi ele, cu 4,48 la sută. Ouăle, însă, s-au ieftinit - cu 4 procente. Creşterea accelerată a preţurilor a fost generată, în parte, de importurile crescute.

„Deprecierea cursului leu euro are o influență foarte mare. 70 la sută din carnea de porc importăm, 25 la sută din cantitățile de lapte pentru procesare, carne de vită, ouă. Importam orice”, spune Dragoş Frumosu, preşedintele Sindalimenta.

Peste 42.000 de pasageri români, eligibili pentru despăgubiri de la companiile aeriene. Din ce motiv nu își primesc banii

Aproximativ 85% dintre cetăţenii Uniunii Europene nu ştiu ce drepturi au ca pasageri ai companiilor aeriene şi pierd anual peste 5 miliarde de euro pentru că nu cer despăgubiri pentru zboruri întârziate sau anulate, se arată într-un studiu al unei companii de specialitate, remis marţi Agerpres.

Potrivit documentului, 53% dintre pasagerii care au probleme cu zborurile lor consideră că au dreptul să primească o compensaţie de până la 600 euro, iar 44% dintre pasagerii afectaţi de zborurile întârziate sau anulate nu depun o plângere. Conform studiului realizat de AirHelp, 66% dintre pasagerii afectaţi de întârzierea, anulare sau suprarezervarea unui zbor susţin că transportatorii aerieni nu îi informează despre drepturile lor.

„Legislaţia UE 261 care protejează drepturile călătorilor este foarte valoroasă. Cu toate acestea, pasagerii încă se simt neputincioşi în relaţia cu companiile aeriene şi mulţi dintre aceştia pierd compensaţiile la care au dreptul, pentru că nu depun cerere. În fiecare an, aproape 13 milioane de pasageri lasă peste 5 miliarde de euro în mâinile companiilor aeriene, care le datorează despăgubiri după întreruperile neplăcute ale zborurilor. Suntem încântaţi să facem publice rezultatele acestui studiu despre pasageri, factori de decizie politică şi companii aeriene, care, pentru prima dată, arată dovada incontestabilă a nevoii reale de a creşte gradul de conştientizare şi de a înţelege drepturile pasagerilor", spun realizatorii studiului.

Avertisment al FMI privind criptomonedele

Guvernele şi băncile centrale trebuie să colaboreze în privinţa dezvoltării reglementărilor pentru cripto-active, pentru a preveni posibilitatea ca acestea să devină un nou vehicul pentru spălarea de bani şi finanţarea terorismului, a afirmat, marţi, directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde, transmite Reuters.

Într-o postare pe blog, înaintea reuniunii din Argentina a miniştrilor de Finanţe şi a preşedinţilor băncilor centrale din G20, grupul ţărilor bogate şi al principalelor economii emergente, Lagarde a declarat că tehnologia din spatele criptomonedelor, inclusiv blockchain, oferă îmbunătăţiri semnificative care ar putea ajuta la incluziunea financiară. Noile metode ieftine de plată ar putea ajuta milioane de persoane din ţările în curs de dezvoltare care nu au conturi bancare.

"Înainte de a ajunge acolo, totuşi, trebuie să facem un pas în spate şi să înţelegem pericolul care vine alături de promisiuni. Aceste oferte digitale sunt în mod tipic construite într-un mod descentralizat şi nu sunt supervizate de o bancă centrală. Tranzacţiile cu criptomonede sunt anonime, aşa cum sunt tranzacţiile cu numerar, ceea ce ar putea avea ca rezultat un nou vehicul pentru spălarea de bani şi finanţarea terorismului", a afirmat Christine Lagarde.