avocatnet.ro 
Prin intermediul unui comunicat de presă publicat ieri pe site-ul Comisiei Europene, bugetul anunțat pentru perioada 2021-2027 este de peste 1.100 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 1,11% din venitul național brut al UE la nivelul celor 27 de țări membre.
Pentru a finanța noile priorități ale Uniunii Europene, vor trebui majorate actualele plafoane de finanțare. Investițiile actuale în domenii precum:
- cercetarea și inovarea;
- tineretul;
- economia digitală;
- gestionarea frontierelor;
- securitatea și apărarea comună.
Noile măsuri vor contribui la prosperitate, sustenabilitate și securitate în viitor. De exemplu, bugetul alocat programului Erasmus+ și al Corpului european de solidaritate va fi dublat, se mai arată în comunicatul de presă amintit anterior.
În același timp, Comisia Europeană a examinat domeniile în care se pot face economii și în care se poate îmbunătăți eficiența. În acest sens, Comisia Europeană propune o reducere moderată a finanțării pentru politica agricolă comună și politica de coeziune – cu aproximativ 5 % în cazul fiecăreia dintre ele – pentru a reflecta noua realitate a unei Uniuni cu 27 de state membre.
Se propune crearea unei legături directe între fondurile UE și statul de drept
Totodată, o inovație majoră în cadrul bugetului propus este consolidarea legăturii dintre alocarea fondurilor nerambursabile și respectarea principiilor statului de drept, având în vedere că respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară a fondurilor europene.
Comisia propune, prin urmare, un nou mecanism care să protejeze bugetul UE de riscurile financiare legate de deficiențele generalizate care afectează statul de drept în statele membre. Cu ajutorul noilor instrumente propuse, Uniunea va putea să adopte, la nevoie, următoarele măsuri:
- să suspende accesul la finanțarea din fonduri nerambursabile;
- să reducă accesul la finanțarea din fonduri nerambursabile;
- să restricționeze accesul la finanțarea din fonduri nerambursabile.
Măsurile adoptate vor ține cont de natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care afectează statul de drept. O astfel de decizie ar urma să fie propusă de Comisia Europeană și adoptată de Consiliul European prin vot cu majoritate calificată.
Noi surse de finanțare pentru bugetul UE
Noile priorități necesită noi investiții. Din acest motiv, Comisia propune să le finanțeze printr-o combinație de fonduri noi (aproximativ 80%), realocări și economii (aproximativ 20%).
Comisia Europeană propune, se arată în comunicatul de presă amintit la începutul acestui articol, simplificarea sistemului actual de resurse bazat pe taxa pe valoarea adăugată și introducerea unui „coș” cuprinzând noi resurse proprii care să fie asociat priorităților noastre politice.
Noile resurse financiare la dispoziția UE vor fi formate din:
- 20% din veniturile provenite din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii;
- o cotă de 3% aplicată noii baze fiscale consolidate comune a societăților (care va fi introdusă treptat după adoptarea legislației necesare);
- o contribuție națională, calculată pe baza cantității de deșeuri de ambalaje din plastic care nu se reciclează în fiecare stat membru (0,80 euro per kilogram).
Comisia Europeană arată, în cadrul aceluiași comunicat de presă, faptul că ar trebui atins un acord înainte de alegerile pentru Parlamentul European și de summitul de la Sibiu din 9 mai 2019.
România este al doilea beneficiar al fondurilor europene
După Polonia, România este cel mai mare beneficiar al fondurilor nerambursabile europene, în contextul în care țara noastră alocă 15 miliarde de euro la bugetul UE și ar putea primi cel mult 43 de miliarde de euro în perioada 2014-2020, însă doar dacă gradul de absorbție ar fi de 100%. Cum cel mai probabil acest lucru nu se va produce, rezultă că România va primi mai puțini bani decât cei care i-au fost alocați, însă și în această ipoteză țara noastră va fi un beneficiar net al politicii UE.
anelle_512 
Adela.Alexandra