Știrile dimineții: trei subiecte interesante pentru tine

Studiu plătit de bancheri: Plafonarea dobânzilor va diminua veniturile băncilor

Plafonarea dobânzilor va diminua veniturile băncilor din activitatea de creditare, astfel încât acestea nu îşi vor mai putea acoperi toate costurile aferente activităţii de creditare, iar din această perspectivă va fi nevoie de o revizuire a modelelor de afaceri.

Estimările aparțin Angelei Manolache, partener KPMG, care a citat luni un studiu realizat de companie pentru Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), potrivit Agerpres.

"Un prim efect de bază va fi cel de limitare a costurilor de creditare ceea ce este de natură să aducă beneficii economice anumitor consumatori, în special celor cu contracte în derulare. În acelaşi timp, plafonarea dobânzilor va diminua veniturile băncilor din activitatea de creditare. Astfel încât acestea nu îşi vor mai putea acoperi toate costurile aferente activităţii de creditare aşa cum se desfăşoară ea în momentul de faţă, fiind vorba în principal despre costul finanţării, costul operaţional al băncilor şi costul riscului. Din această perspectivă va fi nevoie de o revizuire a modelelor de afaceri a băncilor atât prin prisma produselor de creditare pe care le vor mai putea oferi în noile condiţii, cât şi prin prisma segmentelor de clientelă care vor putea fi deservite în contextul unor dobânzi plafonate", a spus Angela Manolache, la o conferinţă de specialitate.

Potrivit acesteia, consumatorii ar putea să se confrunte cu o limitare a gamei de servicii financiare oferite de instituţiile de credit. Astfel, unele instituţii de credit ar putea să nu mai prelungească, pentru anumiţi clienţi, produsele de tip revolving, cum sunt carduri de credit şi overdraft-uri sau ar putea să decidă să renunţe la acordarea de perioade de graţie la plata dobânzii pentru cardurile de credit sau la furnizarea de servicii conexe cu costuri zero.

Ajutorul dat CE Hunedoara, investigat de Comisia Europeană

Comisia Europeană (CE) a deschis o investigaţie aprofundată pentru a evalua dacă diferitele măsuri de sprijin public acordate de autorităţile române producătorului de energie ''Complexul Energetic Hunedoara'' sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor aflate în dificultate, se arată într-un comunicat al forului comunitar.

La data de 21 aprilie 2015, Comisia a aprobat acordarea unui ajutor temporar pentru salvare în valoare de 37,7 milioane de euro (167 de milioane de lei) producătorului de energie ''Complexul Energetic Hunedoara'' (denumit în continuare ''CE Hunedoara''), care se află într-o situaţie de dificultate financiară încă din 2013, informează Agerpres.ro. În contextul respectivei decizii, România s-a angajat să prezinte un plan de restructurare menit să asigure viabilitatea viitoare a CE Hunedoara, în cazul în care întreprinderea nu va fi în măsură să ramburseze ajutorul pentru salvare în termen de şase luni. În plus, printr-o decizie separată, publicată la 20 aprilie 2015, Comisia a concluzionat că CE Hunedoara trebuia să ramburseze circa şase milioane de euro, sumă aferentă ajutorului de stat incompatibil.

Normele UE privind ajutoarele de stat îi permit statului să intervină în sprijinul unei întreprinderi aflate în dificultate financiară numai în condiţii specifice şi solicită, în special, ca respectiva întreprindere să facă obiectul unui plan de restructurare solid, care să asigure restabilirea viabilităţii sale pe termen lung, faptul că respectiva întreprindere contribuie la costurile aferente restructurării sale şi că orice eventuale denaturări ale concurenţei sunt limitate.

Consiliul Concurenței: Firmelor Primăriei li se pot încredința contracte doar în unele situații

Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) poate acorda firmelor proprii lucrări fără licitaţie, însă trebuie să fundamenteze foarte bine acest lucru, iar nivelul costurilor aferente să fie comparabil cu preţul pieţei.

Joi, patronatele din construcţii au anunţat că vor sesiza Consiliul Concurenţei şi Comisia Europeană faţă de intenţia Primăriei Municipiului Bucureşti de a încredinţa, în mod direct, lucrări către firmele pe care vrea să le înfiinţeze, susţinând că acest lucru ar putea însemna ajutor de stat, potrivit Agerpres.

Reprezentanţii Consiliul Concurenţei au precizat că legislaţia naţională din domeniul achiziţiilor publice şi al concesiunilor de lucrări şi de servicii, care transpune directivele europene în acest domeniu, prevede posibilitatea ca, în anumite condiţii, autorităţile contractante să încredinţeze propriilor companii furnizarea unor servicii/produse ori efectuarea unor lucrări cu resurse proprii pentru uzul intern ori pentru uzul comunităţilor pe care le reprezintă (aşa-numita operare internă).

Prin urmare, în prealabil atribuirii directe a unui contract de achiziţii publice/concesiuni operatorului propriu, este necesar ca autoritatea, respectiv Primăria Bucureşti, să verifice condiţiile prevăzute de legislaţie.