Știrile dimineții: trei subiecte interesante pentru tine

Castraveţii româneşti, la preţ dublu în pieţe. Ce a provocat creșterea

Castraveţii româneşti au ajuns în pieţele din toată ţara, dar la preţ dublu faţă de producător. Asta în primul rând din cauza intermediarilor, dar şi a temperaturilor scăzute din luna martie. Tot din lipsa căldurii, recolta de anul acesta este aproape la jumătate faţă de cea de anul trecut.

Giani Filimon a plantat în solar, la începutul lunii martie, două mii de fire de castraveţi, iar până acum a recoltat 500 de kilograme. Legumele le vinde en-gros în piaţa din Matca, acolo unde sunt încărcate zeci de tiruri care distribuie apoi marfa în toată ţara. Preţul castraveţilor variază de la o zi la alta.

Giani Filimon, producător: 6, 7 lei. Aşa a fost la început. A căzut şi la 3 lei într-un timp, a fost un val de căldură. Preţurile sunt bune. Nu ştim ce o fi pe viitor. Dar este timp să se dea cu 10 lei sacul, cum a fost în fiecare an.

Producător: Au plecat de la 7 lei înainte de Paşte şi acum preţul e bun: 4 lei, 5 lei. Cred că o să culeagă toată lumea şi o să fie preţul mai jos aici.

Gheorghiţă Borza, legumicultor: Dacă va fi cald şi creşte producţia automat şi preţurile vor merge în jos. În principiu, în timpul verii când este producţia foarte, foarte mare scade şi până la 50 de bani.

Preţurile cresc mult pe drumul dintre producător şi magazin.

Cum ar putea fi schimbat guvernatorul BNR înainte de termen?

Mandatul actualului guvernator BNR Mugur Isărescu expiră în octombrie 2019. Sunt însă semnale că politicienii puterii n-ar mai avea răbdare până atunci, cu atât mai mult cu cât Mugur Isărescu, intrat în cartea recordurilor ca șeful de bancă centrală cu cea mai mare vechime în această funcție, nu a anunțat dacă mai are de gând sau nu să mai candideze pentru încă un mandat. Adrian Vasilescu, consultant de strategie al BNR, a explicat la Digi24 care sunt pașii necesari a fi parcurși pentru schimbare din funcție a guvernatorului înainte de termen.

Pașii tehnici sunt așa, a explicat Adrian Vasilescu:

1. Trebuie să schimbe legea.
2. Ca să schimbe legea, trebuie să trimită spre avizare proiectul de schimbare a legii la Uniunea Europeană.

Au mai fost două încercări de a schimba legea și de fiecare dată, avizul de acolo a venit negativ, a dezvăluit Adrian Vasilescu. Au fost două mari încercări. Una a fost legată de schimbarea Statutului Băncii Naționale, cu bugete, cu tot ce se întâmplă important în mișcarea banilor în Banca Națională, și alta a fost privind rezerva Băncii Naționale, care trebuia să intre în administrarea Parlamentului și, deci, să dispună Parlamentul de rezerva Băncii Naționale, a spus consultantul de strategie, fără a precizat când au avut loc aceste tentative.

La Cernobîl se va produce din nou energie

La trei decenii de la explozia de la Cernobîl, ucrainenii încearcă să lase în urmă trecutul. Chiar pe locul centralei nucleare, lângă sarcofagul care protejează lumea de radiaţiile emise din reactorul 4, au apărut sute de panouri solare. În loc de energie atomică, ele vor produce în curând una curată, nepoluantă. În afara echipelor de întreţinere care stau cât mai puţin acolo şi numai dacă este nevoie de o intervenţie directă, totul va fi controlat de la distanţă. Centrul de comandă al viitoarei centrale solare de la Cernobîl este tocmai în Germania.

Jonah Fisher, corespondentul BBC în Ucraina: Vă rog să-mi permiteţi să vă explic exact unde suntem: acea structură metalică, aflată la 100 de metri în spatele meu, acoperă reactorul 4 de la Cernobîl, care a explodat în 1986.

La 32 de ani de la cel mai grav accident nuclear din lume, zona din jurul Cernobîlului este încă nelocuibilă în mare măsură. Însă guvernul de la Kiev vrea să depăşească momentul dezastrului.