Știrile dimineții: trei subiecte interesante pentru tine

Economiile din Est își epuizează resursele. Modelul pe care ar trebui să îl adopte

În regiunea noastră, după căderea comunismului, s-a pornit cu avantajul forţei de muncă ieftine pentru a atrage capitaluri străine, pentru că ţările nu aveau capacitatea financiară de a susţine creşterea. După câteva decenii, modelul nu mai merge. Veniturile au urcat destul, s-au recuperat decalaje, iar vechile avantaje nu mai există. Acum trebuie căutat un alt drum...dar care e acela?

Tranziţia de la producţia cu valoare adăugată mică la inovaţie tehnologică trebuie făcută repede, mai ales că economiile fostelor țări socialiste din estul Europei încep să observe că modelul economic adoptat timp de zeci de ani începe să-și arate limitele. În anii 90, aceste țări îi primeau cu brațele deschise pe investitorii occidentali aflați în căutare de mână de lucru ieftină.

Între timp, salariile au mai crescut, dar nivelul de pregătire a rămas cam același.  În plus, diferenţialul faţă de ţările dezvoltate s-a îngustat. Cu trecerea timpului, economiile estice au reuşit să elimine ineficienţe moştenite din socialism, iar capitalurile şi forţa de muncă sunt folosite mult mai aproape de potenţial. Dezvoltarea până la un punct s-a făcut pe intrări de capitaluri străine şi îndatorare publică.

Din această perspectivă şi pe seama creşterii salariilor se ajunge la un punct în care trebuie dezvoltată formarea autohtonă de capital şi de resursă financiară.

De când străinii au primit liber la achiziție, statul nu a mai cumpărat niciun teren agricol

Deşi are drept de preemţiune, statul român nu a cumpărat niciun teren agricol din 2014, de când străinii au primit liber la astfel de achiziţii, arată un document oficial al Ministerului Agriculturii, obţinut de site-ul Profit.ro.

În schimb, tot de atunci ofertele de vânzare anuale au crescut de 3 ori. De pildă, în 2014 au fost înregistrate peste 45.000 de astfel de oferte, reprezentând peste 58.000 de hectare de teren agricol, iar autoritățile au emis peste 8.000 de avize finale de încheiere a tranzacțiilor. Doi ani mai târziu însă, numărul a sărit de 140.000, iar avizele emise pentru încheierea contractelor au depășit 48.000.

Regulile privind cumpărarea terenurilor agricole ar putea fi schimbate în curând. Un proiect de lege al Puterii propune un termen de 15 ani în care terenurile cumpărate să nu poată fi revândute, iar potenţialul cumpărător să poată fi doar statul român, prin Agenția Domeniilor Statului.

Românul muncește prost? Adevărul despre eficiența la slujbă

În România se munceşte mult şi prost. E o vorbă des auzită. Până acolo, încât capătă patină de la atâta utilizare. E o scuză pentru salariile mici, pentru lipsa de dezvoltare. Productivitatea muncii în cifre oficiale este printre cele mai mici din Europa. Fără a idealiza un popor care are defecte, nu puţine, nu ar trebui să dăm cu piatra. Productivitatea muncii e o chestiune complexă, care ţine prea puţin de omul care lucrează, comentează „Business Club”.

Productivitatea ar fi, spus simplist, diferenţa dintre ce e introdus într-un proces de fabricaţie şi ce iese, ca valoare. E câştigul la fiecare leu cheltuit şi ar exprima randamentul obţinut de pe urma forţei de muncă, a capitalului şi a materiilor prime.

În privinţa muncii, este feliat doar costul unitar al muncii raportat la valoarea produsului obţinut. Ar putea fi caracterizată şi ca eficienţa muncii.

Datele Eurostat arătau că productivitatea unui angajat român reprezintă cam 60% din media europeană. Sunt date care ar arăta că românul munceşte prost, ceea ce nu este adevărat. În 2000, în România productivitate era sub 35% din media Uniunii Europene. Dar orice statistică păcătuieşte prin uniformizare.