Șase schimbări legislative care afectează serios activitatea micilor afaceri în 2018

Companiile mici și mijlocii, atât cele cu activitate demarată, dar mai ales întreprinderile nou înființate, nu dispun de resurse financiare importante pentru a face față unor transformări ample provocate de către schimbările legislative din domeniul fiscalității. Acestor probleme li se adaugă obligația de a se conforma noilor prevederi introduse de legislația în privința split TVA, a protecției datelor cu caracter personal sau a analizei de risc la securitate fizică.

În articolul de astăzi vor fi amintite principalele probleme resimțite de către companiile mici, de la începutul acestui an.

Din continuarea acestui articol, abonații premium ai avocatnet.ro pot afla informații suplimentare privind:

• creșterea salariului minim pe economie a afectat micile afaceri;
• schimbarea impozitării muncii a afectat activitatea companiilor mici;
• intrarea în vigoare a sistemului de split TVA;
• intrarea în vigoare a legislației europene privind protecția datelor cu caracter personal va aduce noi obligații firmelor;
• casele de marcat fiscale cu role de hârtie vor fi înlocuite cu unele care dispun de jurnal electronic;
• analiza de risc la securitate fizică reprezintă o altă povară pe umerii micilor antreprenori.

1. Salariul minim pe economie a crescut la 1.900 de lei

Una dintre principale schimbări legislative intrate în vigoare la începutul acestui an se referă la creșterea salariului minim brut pe economie de la 1.450 de lei la 1.900 de lei. Modificarea, deși amintită cu mai multe luni înainte, a adus o creștere puternică a bugetelor pentru anul 2018 ale firmelor, iar cele mai afectate au fost, fără îndoială, firmele mici.

Unul dintre cele mai relevante exemple despre impactul acestei măsuri îl reprezintă programul de finanțare Start-up Nation, în cadrul căruia antreprenorii puteau deduce costurile salariale. Având în vedere faptul că cei mai mulți dintre cei aproximativ 8.500 de beneficiari și-au bugetat costuri salariale minime, această modificare a determinat o creștere importantă a costurilor operaționale.

Mai multe detalii despre creșterea salariului minim pe economie poți citi în această secțiune.

2. Transferul contribuțiilor sociale în sarcina angajatului

De la începutul anului, contribuțiile sociale au trecut în sarcina angajatului, aceasta fiind o altă modificare importantă, alături de sporirea salariului minim brut pe economie.

În urma acestei modificări, salariul brut conține, alături de salariul net, și următoarele obligații fiscale:

• contribuția socială pentru pensii (CAS) în procent de 25% din salariul brut;
• contribuția socială pentru sănătate (CASS) în procent de 10% din salariul brut;
• impozitul pe salarii este de 10% din salariul brut, după scăderea CAS, CASS și a deducerii personale.

Suplimentar, firma achită doar o contribuție asiguratorie pentru muncă în procent de 2,25% din salariul brut pe economie.

Schimbările expuse mai sus au făcut ca firmele să fie confuze și să se confrunte cu probleme generate de termenul scurt de implementare al măsurilor de reînnoire al contractelor individuale de muncă și înregistrare în Revisal al acestora. 

Noile contribuții sociale sunt explicate în această secțiune.

3. Sistemul de split TVA îngreunează activitatea firmelor mici

Una dintre măsurile care au afectat cel mai puternic activitatea firmelor mici o reprezintă introducerea plății defalcate a TVA-ului. Intrarea în acest sistem nu este doar o problemă de opțiune, din moment de întârzierile la plata TVA către bugetul de stat poate atrage includerea automată a firmei în rândul firmelor care aplică split TVA.

Sistemul de split TVA aduce un consum suplimentar de resurse financiare și resurse umane, însă și o birocrație în plus în tranzacțiile cu alți agenți economici, cu băncile sau cu Agenția Națională pentru Administrare Fiscală.

Sistemul de split TVA a fost analizat aici.

4. Protecția datelor cu caracter personal

Începând din data de 25 mai, legislația europeană privind protecția datelor cu caracter personal se va schimba semnificativ, firmele fiind obligate să implementeze măsuri stricte pentru respectarea acestor noi obligații.

Dacă o companie mare are resursele materiale și umane pentru a implementa o astfel de măsură, societățile mici s-au confruntat cu o adevărată provocare, eforturile fiind semnificative.

Cu siguranță, multe companii mici au presupus că măsura nu li se aplică, lăsându-le vulnerabile în cazul unor eventuale controale, iar explicațiile suplimentare sunt oferite în cadrul acestui articol.

5. Schimbarea caselor de marcat fiscale

Companiile trebuie să își schimbe casele de marcat fiscale cu rolă de hârtie cu unele prevăzute cu jurnal electronic, ca o măsură ce ar trebui să conducă la reducerea evaziunii fiscale. Calendarul implementării acestei măsuri obligă firmele mari să schimbe casele de marcat până cel târziu la data de 1 iunie 2018, în timp ce companiile mici vor fi obligate să facă acest lucru de la începutul lunii august 2018.

Măsura atrage după sine o cheltuială în plus provocată de achiziționarea unor echipamente noi, dar și o birocrație suplimentară pentru înregistrarea acestora. Totodată, firmele care nu respectă termenele riscă amenzi importante, chiar dacă acestea au fost decalate pentru o perioadă.

6. Analiza de risc la securitatea fizică

Firmele noi sau vechi au obligația de a asigura paza bunurilor ori a valorilor deținute, analiza de risc la securitate fizică fiind un document obligatoriu, având însă un calendar de implementare diferit. În timp ce firmele înmatriculate înainte de iunie 2012 trebuie să realizeze această analiză cel târziu până la data de 1 iulie a acestui an, firmele noi sunt obligate să facă acest lucru încă de la demararea activității.

Măsura atrage costuri suplimentare și o procedură nou ce trebuie pusă în practică și care crește birocrația unei companii mici. Explicații suplimentare sunt oferite în această secțiune.