Conform unui studiu recent publicat de către PwC ce tratează afacerile de familie din România, 66% dintre întreprinderile intervievate afirmă că au cel puțin o procedură în vigoare pentru a face față conflictelor în familie. Acest subiect este tratat cu seriozitate și începe să prindă contur pe lista antreprenorilor români pentru următorii cinci ani. “Dacă în urmă cu doi ani doar 2% dintre respondenți menționau acest aspect, în prezent procentul a crescut la 12%, apropiat de cel global de 11%”, arată studiul.
Cu toate că procentul afacerilor care declară că au implementat diverse proceduri pentru gestionarea conflictelor poate să pară ridicat, realitatea arată că aceste proceduri sunt mai degrabă informale și nu au la bază reguli scrise, astfel că eficiența lor în rezolvarea potențialelor conflicte trebuie privită cu rezerve. După cum menționează și studiul, în cazul apariției unor stări conflictuale, înțelegerea între acționari rămâne soluția preferată de cei mai mulți dintre respondenții din țara noastră.
Antreprenorii intervievați asupra acestui subiect au menționat faptul că au implementat următoarele proceduri pentru managementul conflictelor în cadrul afacerilor de familie pe care le conduc:
- înțelegeri ale acționarilor –un procent de 49% din numărul total al respondenților;
- măsurarea și evitarea performanțelor (44%);
- consiliul de familie (35%);
- diverse mecanisme de soluționare a conflictelor (31%);
- măsuri în caz de incapacitate juridică sau de deces (22%);â
- proceduri de intrare/ieșire din afacere (15%);
- mediator terț (12%);
- constituție de familie (12%);
- nicio procedură (34%).
Deși una dintre cele mai eficiente măsuri dintre cele amintite mai sus, medierea unui terț a problemelor ivite în rândul membrilor familiei nu este o soluție foarte agreată de antreprenorii români (doar 12% dintre aceștia apreciază măsura, în comparație cu un procent de 29% la nivel mondial).
Constituția familiei cuprinde, conform acestui studiu, următoarele aspecte:
- cine participă la întrunirile familiei;
- relația cu părțile interesate;
- cum se pregătesc tinerii membri pentru viitoarele roluri în afacere;
- cine lucrează în afacere și cine o conduce;
- care sunt regulile care vor ghida managementul și controlul companiei.
Conflictele organizaționale și efectele asupra afacerii
În esență, conflictele organizaționale sunt asemănătoare conflictelor umane, având în principal drept cauză interese divergente ale diverselor persoane care interacționează frecvent sau ocazional. Atunci când nu sunt soluționate la timp, acțiunile unor indivizi provoacă reacții negative altora.
Este recunoscut faptul că aceste conflicte organizaționale generează, în ultimă instanță, pierderi financiare importante unei firme: persoane cheie demisionează, productivitatea muncii scade atunci când persoane care nu se agreează sunt forțate să lucreze împreună sau când acțiunile unora sunt sabotate. Cu atât mai mult, atunci când vorbim de o afacere de familie, neînțelegerile de la muncă pot provoca stări conflictuale mai grave care afectează nu doar firma, ci și familia.
Apariția unor conflicte la locul de muncă sunt, în cele din urmă, esențiale, astfel că efortul trebuie concentrat nu neapărat pe eliminarea conflictelor, ci pe soluționarea rapidă a acestora. Felul în care sunt gestionate conflictele determină efecte negative sau pozitive pentru organizație și membrii săi.
Efectele negative sunt bine cunoscute de toată lumea. Conflictele pot determina indivizii să devină ostili, să refuze cooperarea sau furnizarea de informații, ducând, în cele din urmă, la pierderi financiare grave.
În același timp, dacă este gestionat corect, un conflict poate avea și efecte pozitive: pot fi identificate soluții mai bune pentru rezolvarea unor probleme și pot spori coeziunea membrilor grupului. De asemenea, prin încurajarea unor idei noi, conflictele pot stimula creativitatea și inventivitatea.
Studiul efectuat de către PwC intitulat “Afacerile de familie din România. Strategia antreprenorială și planificarea succesiunii” poate fi consultat aici.
Comentarii articol (0)