UPDATE: Închisoarea acasă pentru unii infractori, fără brățară electronică, adoptată din nou în Parlament

Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal a mai trecut o dată prin Parlament, dar odată ajuns la Curtea Constituțională a primit o serie de critici și s-a întors la Legislativ. Deputații au dat recent votul decisiv pe închisoarea la domiciliu, proiectul urmând să ajungă acum pe masa șefului statului. Ca să se aplice efectiv, documentul trebuie să fie publicat în Monitorul Oficial.

Concret, proiectul de lege prevede că „În cazul persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii de până la un an executarea pedepsei se realizează prin detenţie la domiciliu, cu excepţia persoanelor condamnate pentru fapte comise cu violenţă”. 

De asemenea, detenţia la domiciliu va fi posibilă şi pentru persoanele condamnate care mai au de executat 18 luni până la împlinirea fracţiei minime obligatorii pentru liberarea condiţionată din pedeapsa iniţială a închisorii – chiar dacă aceasta este mai mare de un an.

Detenţia la domiciliu ar fi, într-o oarecare măsură, o noutate în legislaţia penală, deoarece, în reglementările actuale, există numai măsura arestului la domiciliu, care reprezintă o măsură preventivă ce poate fi dispusă în cursul procesului penal, deci până la condamnarea definitivă. Spre deosebire de acesta, detenţia la domiciliu ar reprezenta o modalitate de executare efectivă a pedepsei în cazul persoanelor condamnate definitiv.

Proiectul prevede că detenția la domiciliu nu va presupune neapărat că cel condamnat trebuie să poarte o brățară electronică. Cei care sunt condamnați la mai puțin de cinci ani de detenție și nu au avut abateri disciplinare vor putea sta acasă chiar și fără brățară electronică.

"Judecătorul de supraveghere a privării de libertate poate dispune executarea detenției la domiciliu fără sistem electronic de supravgehere în cazul în care persoana condamnată: a) nu are rapoarte de abateri disciplinare; b) are o pedeapsă care nu depășește cinci ani", prevede proiectul adopat.

Interesant e că liberarea condiționată se va putea aplica și în cazul pedepselor pe care infractorii le ispășesc acasă, conform proiectului.

Pentru ce gen de fapte nu se va putea face închisoare acasă?

Curtea Constituțională a criticat la prima formă a proiectului tocmai lipsa de identificare a unor infracțiuni concrete pentru care (nu) se poate aplica această măsură. Parlamentarii lăsaseră doar sintagma "fapte comise cu violență". Acum însă au detaliat chestiunea.

Potrivit proiectului, se consideră fapte comise cu violență și, deci, nu se va putea da închisoare acasă pentru următoarele (exemple):

• infracțiuni contra persoanei (omor, vătămări grave, simple loviri, încăierări, violențele în familie, agresiunile contra fătului, lipsirea de libertate, traficul de persoane, violul, agresiunea sexuală ș.a.m.d.); nu au fost incluse aici uciderea din culpă, infracțiunile privind obligația de asistență a celor în primejdie, amenințarea, șantajul, hărțuirea, hărțuirea sexuală, violarea de domiciliu, violarea secretului profesional, a vieții private sau a sediului profesional, proxenetismul, folosirea copiilor pentru cerșetorie, folosirea serviciilor unei persoane exploatate, a prostituției infantile, actele sexuale cu minori, coruperea sexuală a minorilor;
• infracțiuni contra patrimoniului comise cu violență: tâlhăriile, de pildă; au fost excluse însă faptele de distrugere, pe care senatorii le puseseră pe listă.

În cod mai sunt însă fapte care presupun violență și nu au fost calificate ca atare. De pildă, tulburarea liniștii și ordinii publice (senatorii o puseseră însă pe listă).

Atenție! Prevederile proiectului de lege nu se aplică momentan. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie să fie promulgat de președintele statului și publicat apoi în Monitorul Oficial ca să se aplice.