avocatnet.ro 
Continuarea articolului este exclusivă pentru abonații avocatnet.ro premium. Aceștia pot afla mai multe despre:
- cuantumul impozitului și cum se aplică la veniturile obținute;
- situația moștenitorilor drepturilor de autor și a celor care obțin venituri de la entități care nu sunt obligate să-și țină evidența contabilă;
- cuantumul contribuțiilor sociale și exceptările de la plata acestora.
Impozitul pe veniturile din drepturi de proprietate intelectuală este de 10%, potrivit Codului fiscal. Cu excepția celor care sunt scutiți prin lege de plata acestuia, toți cei care obțin astfel de venituri îl datorează (cu mențiunea că cei care obțin astfel de venituri cu reținere la sursă nu trebuie să facă niciun demers pentru plata lui, pentru că de asta se ocupă plătitorul de venit). Cei scutiți de la plata impozitului sunt persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, conform Codului.
Totuși, impozitul nu se calculează prin aplicarea cotei la valoarea brută a veniturilor, ci la veniturile nete. Astfel, legislația stabilește pentru cei cu reținere la sursă că impozitul se aplică venitului net reprezentând venitul brut minus o cotă de 40% din acesta (cheltuieli forfetare) -- dar, așa cum spuneam mai sus, asta nu presupune completarea declarației unice, pentru că de reținere și plată se ocupă plătitorul de venit.
Mai departe, în Codul fiscal se prevede acum, ca urmare a modificărilor aduse de OUG nr. 18/2018, și situația în care plătitorul de venituri din proprietate intelectuală nu este o persoană juridică și nici nu e obligat legal să țină o evidență contabilă. "Venitul net din drepturile de proprietate intelectuală (...) se stabilește de contribuabili prin scăderea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut", scrie în Cod acum cu privire la aceste cazuri, unde se precizează apoi că impozitul și contribuțiile vor fi plătite direct de către contribuabil, ca și cum le-ar fi obținut în mod independent, în sistem real. Prin urmare, trebuie să depună declarația unică pentru plata impozitului.
Pentru cei se organizează cu veniturile în sistem real, lucrurile nu s-au schimbat, cota de 10% fiind aplicată asupra venitului net obținut prin scăderea din venitul brut a cheltuielilor efective, făcute în desfășurarea activității. Evident, aceștia trebuie să depună declarația unică pentru estimarea veniturilor și plata impozitului.
Important! Pentru moștenitorii care exploatează drepturi de proprietate intelectuală, Codul fiscal prevede că venitul net la care se aplică cota de impozitare de 10% este calculat prin scăderea din brut a sumelor care ajung la organismele de gestiune colectivă sau la alte entități de acest fel (deci cota de cheltuieli forfetare de 40% nu are loc în această discuție).
Contribuțiile sociale la sănătate și pensii
Contribuțiile la pensii și sănătate se datorează de către cei care obțin, în total, în 2018 venituri din drepturi de autor (și, eventual, alte tipuri de venituri independente) de cel puțin 12 salarii minime brute (22.800 de lei).
Cota de CAS este de 25%, iar cea de CASS este de 10%. Sunt scutiți de la plata CAS-ului cei care sunt asigurați în sisteme proprii de sănătate (cum sunt avocații, de pildă), precum și pensionarii și salariații. De asemenea, sunt scutiți de la plata CASS-ului cei care sunt pensionari ori salariați.
Apoi, la CASS, cei care constată că trebuie să-l plătească ar trebui să știe că baza la care se aplică această contribuție este fixă -- 22.800 de lei.
În schimb, la CAS lucrurile nu stau așa. Aici, contribuabilul care datorează CAS pentru aceste venituri și trebuie să depună declarația unică va aplica acea cotă de 25% la venitul ales de el, care nu va putea fi mai mic decât nivelul a 12 salarii minime brute (22.800 de lei). Prin urmare, se va putea alege o bază mai mare chiar decât 22.800 de lei.
Reamintim că și în ipoteza în care nu există obligația de a plăti CAS și CASS la aceste venituri prin declarația unică, contribuabilul are posibilitatea să plătească voluntar aceste contribuții, tot prin declarația unică.
Patience