UPDATE: Noul cadru legal pentru emiterea de monedă electronică, oficializat

Legea nr. 210/2019 privind activitatea de emitere de monedă electronică a apărut miercuri în Monitorul Oficial, însă se va aplica abia din 13 decembrie. Noua lege actualizează cadrul legislativ în materie, care (încă) va fi guvernat de Legea nr. 127/2011, până la intrarea în vigoare a noii legi.

Moneda electronică reprezintă stocarea unei valori monetare pe un anumit dispozitiv (de exemplu, pe un card sau pe un telefon), în vederea folosirii acelui dispozitiv pentru facerea unor plăți. Pentru folosirea unei monede electronice nu e nevoie, neapărat, de deținerea unui cont în bancă. Practic, folosirea de monedă electronică poate oferi siguranța unei plăți fără deținerea fizică a banilor, însă fără ca plătitorul să fie nevoie să dețină, cum spuneam mai sus, un cont în bancă.

La fel ca vechiul act normativ Legea nr. 210/2019 stabilește atât condițiile de autorizare în vederea desfășurării activității de emitere de monedă electronică, cât și sancțiunile aplicabile în cazul în care prevederile legale vor fi încălcate. 

Ce este nou, în principal, este corelarea cadrului legislativ referitor la activitatea de emitere de monedă electronică cu noua lege a serviciilor de plăți (care a apărut miercuri în Monitorul Oficial și care, la fel ca legea analizată aici, va intra în vigoare în 13 decembrie; puteți citi mai multe despre legea serviciilor de plăți, aici).

De exemplu, instituțiile care emit monede electronice și furnizează servicii de inițiere a plății sau de informare cu privire la conturi vor avea nevoie de o asigurare de răspundere civilă profesională sau o altă garanție comparabilă, care să acopere prejudiciile specifice unor astfel de activități și care sunt produse din cauza nerespectării obligațiilor aferente acelor activități.

După aceea, se dă mai multă importanță măsurilor de securitate implementate de către persoana emitentă de monedă electronică, specificându-se inclusiv că Banca Națională a României va putea să refuze autorizarea entităților ale căror politică de securitate „nu asigură atingerea obiectivului de protejare adecvată a utilizatorilor serviciilor de plată împotriva riscurilor aferente serviciilor de plată prestate”.

O altă noutate este dată de faptul că, acum, cei care dețin monedă electronică (puteți citi, aici, despre unele exemple de monedă electronică, în România) vor primi mai multă protecție, în special dacă intră în concurs cu alți creditori ai instituției emitente de monedă electronică (acest lucru este relevant atunci când instituția emitentă nu deține suficiente fonduri pentru a-și plăti toate obligațiile, în special în caz de insolvență).

Din decembrie, fondurile deținătorilor de monedă electronică nu vor putea fi indisponibilizate „prin măsuri asigurătorii” și nu vor putea fi executate „în nicio situație”. Pe vechea lege, exista doar o prioritate a celor care dețin monedă electronică față de alți creditori, cu privire la fondurile constituite în contextul emiterii de monedă electronică.

S-a schimbat și perioada în care trebuie păstrate documentele aferente activității de emitere de monedă electronică și de prestare a serviciilor de plată. Acum, este de fix cinci ani de la terminarea operațiunii, spre deosebire de cum era pe vechea lege, unde termenul era de cel puțin cinci ani.

După aceea, Banca Națională a României, în desfășurarea activității de supraveghere a instituțiilor emitente de monedă electronică, are puterea expresă de a dispune orice măsură administrativă pe care o consideră necesară pentru conformarea cu cadrul legislativ.

În rest, foarte multe prevederi au rămas la fel cum erau pe vechea legea. De exemplu, sancțiunile pentru neconformare sunt aceleași, sancțiunea cu amenda cea mai mare fiind tot de 100.000 de lei. În plus, definiția monedei electronice a rămas la fel, aceasta fiind  „valoarea monetară stocată electronic, inclusiv magnetic, reprezentând o creanță asupra emitentului, emisă la primirea fondurilor în scopul efectuării de operațiuni de plată și care este acceptată de o persoană, alta decât emitentul de monedă electronică”.

De asemenea, capitalul inițial pe care trebuie să îl dețină entitățile care vor să emită monedă electronică a rămas tot la nivelul echivalentului în lei a sumei de 350.000 de euro. O altă chestiune neschimbată este categoria celor care pot emite monedă electronică, cele mai importante entități, în acest sens fiind instituțiile de credite și alte persoane juridice autorizate în acest sens, în afara primelor.