Concret, legislaţia noastră prevede că, în cazul unor nelămuriri în privinţa interpretării unor texte de lege, ICCJ poate fi sesizată în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. În ceea ce priveşte actele normative ce nu respectă Constituţia, CCR poate fi sesizată cu o excepţie de neconstituţionalitate.
Totuşi, aceste sesizări nu trebuie confundate cu etapele propriu-zise ale unui proces civil (judecata în fond, apelul şi căile extraordinare de atac), deoarece sunt posibile şi/sau necesare destul de rar, numai în anumite situaţii. Pe de altă parte, utilitatea unor astfel de sesizări nu poate fi contestată, întrucât textele de lege nu sunt întotdeauna clare, logice sau în acord cu prevederile constituţionale, iar ICCJ şi CCR sunt în măsură să „repare” scăpările legiuitorului.
Dezlegarea unor chestiuni de drept de către ICCJ
Potrivit Codului de procedură civilă, sesizarea ICCJ în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se poate face doar de către un complet de judecată. Părţile pot doar solicita instanţei care judecă dosarul să sesizeze ICCJ, însă nicio persoană nu poate face o astfel de sesizare personal.
Obiectul sesizării poate fi doar o problemă de drept de a cărei rezolvare depinde soluţionarea litigiului respectiv, aşadar instanţa X nu poate sesiza ICCJ cu o problemă de drept din cauza judecată de instanţa Y.
De asemenea, obiectul sesizării trebuie să fie legat de interpretarea unui text de lege, niciodată de cauza judecată de instanţa respectivă. Spre exemplu, în cazul unui divorţ, reclamantul poate solicita instanţei să sesizeze ICCJ cu privire la interpretarea unui articol din Codul de procedură civilă, însă nu poate cere ca, în cuprinsul sesizării, instanţa care judecă divorţul să solicite ICCJ un punct de vedere referitor la cuantumul despăgubirilor cerute de reclamant.
Formularea unei cereri de pronunţare a unei hotărâri prealabile determină suspendarea procesului până la momentul la care ICCJ se pronunţă. Hotărârea ICCJ este obligatorie, de la data pronunţării, pentru instanţa care a solicitat dezlegarea, iar pentru celelalte instanţe, hotărârea devine obligatorie odată cu publicarea ei în Monitorul Oficial.
Sesizarea CCR cu o excepţie de neconstituţionalitate
La fel ca în cazul sesizării ICCJ privind dezlegarea unor chestiuni de drept, sesizarea CCR cu o excepţie de neconstituţionalitate se poate face doar de către o instanţă de judecată. Părţile din proces pot invoca excepţia de neconstituţionalitate în faţa instanţei de judecată, care este obligată să sesizeze CCR.
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
- să fie o lege, o ordonanţă ori o dispoziţie dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă, care să nu fi fost declarată neconstituţională printr-o decizie anterioară a CCR;
- actul normativ criticat să fie în vigoare şi să aibă legătură cu soluţionarea cauzei (într-un proces de succesiune, de exemplu, nu poate fi invocată o excepţie de neconstituţionalitate privind articolul din Codul penal care reglementează abuzul în serviciu).
Excepţia de neconstituţionalitate se va judeca într-o şedinţă publică, iar prezenţa părţilor nu este obligatorie. De asemenea, părţile nu sunt obligate să fie reprezentate de un avocat, însă, dacă vor să-şi angajeze un avocat, acesta trebuie să aibă o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin cinci ani de la definitivare.
Până la pronunţarea unei decizii de către CCR, procesul în care s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate va fi suspendat. Ulterior, dacă CCR admite excepţia, dispoziţiile din legile şi ordonanţele constatate ca fiind neconstituţionale îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial, dacă, în acest interval, Parlamentul (sau Guvernul, după caz) nu le modifică. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.
Notă: Acest articol face parte dintr-o serie informativă desfășurată de avocatnet.ro pentru informarea justițiabililor din România despre desfășurarea proceselor civile. Articolele din serie pot fi citite aici.
Comentarii articol (1)