Proprietar de apartament în 2018: Ce drepturi vei avea conform noii legi a asociațiilor

Proprietarii de apartamente au anumite drepturi în ceea ce priveşte administrarea spaţiilor comune din blocuri, astfel cum reiese din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari. Însă, începând din 28 septembrie 2018, aceste drepturi vor fi prevăzute de Legea nr. 196/2018.

Chiar dacă legea nouă nu va aduce modificări majore în privinţa drepturilor proprietarilor, anumite schimbări merită menţionate. Acestea sunt semnalate prin text.

Aceste drepturi pot fi împărţite în trei categorii: pentru început, va fi vorba de drepturile pe care le au proprietarii în raport cu asociaţia de proprietari. Aceste drepturi vizează activitatea asociaţiei de proprietari şi, în concret, ce pot cere proprietarii de la asociaţie.

Altcumva, proprietarii vor mai avea anumite drepturi în ceea ce priveşte folosirea spaţiilor comune. De asemenea, va există o categorie specială de drepturi pentru proprietarii care sunt membri ai asociaţiei de proprietari.

1. Drepturile în raport cu activitatea asociaţiei de proprietari

În ceea ce priveşte relația cu asociaţia, proprietarii vor avea dreptul să fie informaţi în legătură cu activitatea acesteia. Ei pot cere informaţii cu privire la întreaga activitate a asociaţiei sau chiar şi copii după documente folosite în desfăşurarea activităţii. 

Nu există, în cadrul legii, nicio limitare cu privire la informaţiile ce pot fi cerute de către proprietari. Totuşi, asta nu înseamnă că românii care stau la bloc vor putea să facă abuz de acest drept.

Noua lege nu va aduce nicio modificare esenţială a acestui drept. Totuşi, pentru o bună exercitare a dreptului la informare, Legea nr. 196/2018 prevede anumite modalităţi concrete prin care se va face informarea: existenţa unui „avizier la care să poată fi afişate documente" relevante şi posibilitatea proprietarilor de a cere „explicaţii cu privire la calculul cotei de contribuţii la cheltuielile asociaţiei de proprietari”.

În orice caz, aceste modalităţi nu trebuie văzute ca fiind singurele căi de manifestare ale dreptului la informare.

În plus, noua lege mai prevede că orice persoană (nu doar proprietarii) care va considera că i s-a încălcat un drept din cauza actelor asociaţiei de proprietari, ale comitetului executiv, ale preşedintelui, ale membrilor comitetului executiv, ale cenzorilor/ comisiei de cenzori sau ale administratorilor va putea cere intervenţia instituţiilor competente (de exemplu, instanţele judecătoreşti, pentru constatarea nulităţii actelor nule sau pentru acordarea de despăgubiri) pentru rezolvarea problemelor.

Din nou, nu există nicio modificare majoră, dar este extins cercul persoanelor ale căror drepturi pot fi afectate, conform noii legi („orice persoană”).

2. Drepturile la folosirea spaţiilor comune

Proprietarii vor putea cere intervenţia unor persoane cu atribuţii din cadrul asociaţiei (precum preşedintele sau comitetul executiv) sau altor instituţii competente (inclusiv instanţelor judecătoreşti) dacă un proprietar va „împiedica, cu rea-credinţă (...) folosirea părţilor comune, potrivit destinaţiei acestora, şi va crea prejudicii celorlalţi proprietari”.

De asemenea, dreptul acesta nu este limitat la proprietari, ci la orice persoană care va considera că i s-a încălcat un drept (cea din urmă persoană fiind, pe lângă proprietar, cel mai probabil, un chiriaş).

Aici, noutatea constă în sintagma „rea-credinţă”. Conform legii din 2007, persoana care împiedica accesul trebuia să acţioneze „cu bună-ştiinţă”.

3. Drepturile membrilor asociaţiei

În acelaşi timp, există drepturi şi pentru membrii asociaţiei de proprietari. Aceştia vor putea „să participe, cu drept de vot, la adunarea generală a asociaţiei de proprietari, să îşi înscrie candidatura, să candideze, să aleagă şi să fie aleşi în structura organizatorică a asociaţiei de proprietari. Noua lege nu aduce, în acest caz, nicio modificare esenţială.