Cum pot reacţiona forţele de ordine la violenţele din timpul protestelor, conform CEDO

În primul rând, trebuie pornit de la elementul esenţial: dreptul de a protesta în mod paşnic şi în acord cu legea este parte inerentă a protecţiei conferite prin intermediul libertăţilor de exprimare şi de liberă asociere (articolele 10, respectiv 11 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului). Astfel, statul trebuie să respecte acest drept şi să confere cadrul potrivit pentru manifestarea lui efectivă.

Prin urmare, ca orice măsură care priveşte drepturile fundamentale, intervenţia în cadrul protestelor trebuie să fie justificată pe baza unor interese legitime (cum ar fi protecţia altor drepturi, de exemplu) şi, mai ales, să fie proporţională cu ceea ce se doreşte a se proteja. Cu alte cuvinte, se va interveni în manifestarea unui protest doar dacă este necesar pentru prevenţia anumitor rezultate care ar putea avea efecte negative asupra altor interese de importanţă ridicată (siguranţa fizică a celor din jur, de exemplu).

Până acum, ar putea părea că intervenţia în cadrul unor proteste, în scopul garantării unor interese pentru care e considerată legitimă intervenţia, e justificată şi legală. Totuşi, chiar şi în acest caz, există nişte limite cu privire la care o intervenţie e justificată.

Un ghid privind aplicarea Convenţiei a Drepturilor Omului în domeniul activităţilor poliţiei prevede, pe baza jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, că orice activitate a poliţiei bazată pe folosirea necesară a forţei presupune, constant, respectarea unui principiu de minimă intervenţie (pagina 105 din ghid).

În plus, acelaşi ghid prevede faptul că obligaţiile poliţiştilor se extind şi cu privire la luarea de măsuri care să diminueze apariţia situaţiilor de folosire a forţei (pagina 105 din ghid). Cu alte cuvinte, poliţia trebuie să facă tot ce poate pentru a preveni izbucnirea violenţei iar, dacă aceasta izbucneşte, totuşi, trebuie să se intervină doar cât este necesar pentru oprire.

De asemenea, atunci când există persoane ale căror acţiuni sunt violente, intervenţia trebuie, pe cât posibil, să vizeze doar acele persoane. Este foarte important să se înţeleagă, în acest context, că manifestaţiile implică un grad ridicat de complexitate (paginile 104-105 din ghid). De aceea, necesitatea de a se interveni în vederea separării persoanelor violente trebuie să se manifeste, astfel cum am menţionat anterior, „pe cât posibil”. Această sintagmă scoate în evidenţă complexitatea unor astfel de situaţii.

O măsură pe care o poate lua poliţia, în cazul folosirii forţei, pentru a preveni tensionarea şi mai puternică a situaţiei ar fi o dialogare, dacă este posibilă, cu persoanele care protestează (pagina 108 din ghid). Dacă astfel de dialoguri au loc, masele pot înţelege acţiunile poliţiei, mai ales atunci când poliţia încearcă să izoleze persoanele violente de cele care protestează paşnic.

Notă: Astfel cum am menţionat în partea introductivă a acestui articol, am ales să scriem acest material în baza a ceea ce s-a întâmplat în Romania zilele trecute. Totuşi, scopul nostru a fost să informăm publicul cu privire la cadrul aplicabil folosirii forţei de către poliţie, în cazul protestelor. În acest context, menţionăm că nu intenţionăm să comentăm cu privire la ceea ce s-a întâmplat, în concret, în România. În plus, până la apariţia unor rapoarte obiective, care să clarifice ceea ce s-a întâmplat, starea de fapt nici nu este clară, fiind foarte uşor să se speculeze pe baza unor informaţii incomplete.