Modificarea Legii insolvenței prin OUG, sub semnul neconstituționalității

Proiectul de OUG la care facem referire a fost trimis, pentru avizare, Consiliului Economic și Social, scopul acestuia fiind de a aduce modificări importante la Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.

Într-un comunicat de presă recent, UNPIR a subliniat că modificarea Legii insolvenței prin ordonanță de urgență ar fi contrară dispozițiilor Legii fundamentale, dacă e să ne luăm după jurisprudența recentă a Curții Constituționale.

„Proiectul de ordonanță de urgență încalcă prevederile art. 115 alin. (4) din Constituția României, istoria dovedind că o altă încercare de schimbare a legii insolvenței prin OUG nr. 91/2013 a fost declarată neconstituțională prin Decizia Curții Constituționale nr. 447/2013”, scrie în comunicat.

Reprezentanții uniunii fac trimitere, mai exact, la o situație problematică apărută pe finalul anului 2013, atunci când Guvernul a vrut să înlocuiască legea de atunci a insolvenței cu o ordonanță de urgență.

La sesizarea Avocatului Poporului, Curtea a analizat atunci ordonanța de urgență dată de Executiv și a conchis, în esență, că schimbarea n-a fost tocmai urgentă. Judecătorii au motivat, la acel moment, că urgența n-a fost motivată îndeajuns și că Parlamentul era cel care trebuia lăsat să adopte un nou act normativ în domeniu.

„Curtea a mai întâlnit situații similare în jurisprudența sa când a sancționat o ordonanță de urgență emisă într-un domeniu în care Parlamentul intervenise deja.

Cu titlu de exemplu, în Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 804 din 2 decembrie 2008, Curtea a statuat că relația dintre puterea legislativă și cea executivă se exprimă prin competența conferită Guvernului de a adopta ordonanțe de urgență în condițiile stabilite de art. 115 alin. (4) din Constituție.

Astfel, ordonanța de urgență, ca act normativ ce permite Guvernului, sub controlul Parlamentului, să facă față unei situații extraordinare, se justifică prin necesitatea și urgența reglementării acestei situații care, datorită circumstanțelor sale, impune adoptarea de soluții imediate în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public.

Cu alte cuvinte, atât timp cât nu sunt îndeplinite condițiile pentru adoptarea unei ordonanțe de urgență, Guvernul nu poate interveni într-un domeniu deja reglementat de Parlament” - extras din motivarea Curții la decizia sa din 2013.

În toamna anului 2013, decizia judecătorilor a dus, după câteva zile de la abrogare, la reinstituirea vechii legi a insolvenței, iar ulterior, în 2014, Parlamentul a adoptat actuala lege a insolvenței pe care Executivul vrea s-o modifice acum prin OUG.

Conform Constituției României, una dintre căile rapide de a stopa efectele unei ordonanțe de urgență a Guvernului este sesizarea unei excepții de neconstituționalitate de către Avocatul Poporului. Desigur, asta atunci când sesizarea este admisă de Curtea Constituțională.

Proiectul pregătit de Guvern prevede, printre altele, că cererile de insolvență vor fi respinse în cazurile în care Fiscul nu este notificat de intenția deschiderii procedurii. Totodată, companiile care au probleme financiare vor putea să ceară insolvența numai dacă datoriile pe care le au la stat reprezintă mai puțin de jumătate din totalul datoriilor pe care le au.

Atenție! Proiectul de OUG nu se aplică momentan. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie adoptat de Executiv și publicat în Monitorul Oficial.