Pentru veniturile din dobânzi obținute într-un an, inclusiv din străinătate, românii sunt obligați să se supună legislației fiscale și să plătească impozit și contribuții sociale. Începând de anul acesta, pentru astfel de venituri se folosește de către fiecare contribuabil declarația unică.
Să începem însă cu cel mai important lucru: ce tipuri de venituri sunt considerate, potrivit legislației fiscale, venituri din dobânzi? Conform normelor metodologice ale Codului fiscal, cuprinde în HG nr. 1/2016, veniturile din dobânzi sunt, fără a fi limitate, următoarele:
- dobânzi obținute din obligațiuni;
- dobânzi obținute pentru conturile curente, conturi escrow, depozitele la vedere, colaterale și la termen, inclusiv la certificatele de depozit;
- suma primită sub forma de dobândă pentru împrumuturile acordate;
- dobânzi obținute din instrumente alternative de investire de tipul structurilor (depozite structurate) în care este legat un instrument derivat cu un depozit;
- alte venituri obținute din deținerea de titluri de creanță.
Prima grijă, impozitul datorat pentru aceste venituri, nu este tocmai a celui care le obține. Asta pentru că impozitul pe veniturile din dobânzi obținute într-un an se reține și se virează din acele venituri de către cel care le plătește (sunt impozitate la sursă, mai exact), cum ar fi banca.
Cota de impozit care se aplică acelor dobânzi este de 10%, potrivit Codului fiscal (impozitul era de 16% până anul trecut). Prin urmare, cine obține venituri din dobânzi anul acesta dă la stat o zecime din ceea ce i s-ar fi cuvenit, de fapt. Nu vom intra însă în modul de reținere, de la caz la caz, al acestei cote. Important e că nu contribuabilul, adică cel care încasează veniturile respective, se preocupă de plata impozitului prin declarația unică.
Contribuabilul se preocupă însă de achitarea contribuțiilor sociale la sănătate prin declarația unică pentru astfel de venituri, dar nici aici în toate cazurile. Înainte să vorbim de CASS, pe scurt, despre declarația unică trebuie să știm că este, de anul acesta, unicul formular pe care românii care obțin venituri nesalariale îl folosesc pentru a se achita de obligațiile fiscale (impozite și contribuții) pentru acele venituri.
Pentru anul acesta, termenul de depunere a declarației a fost 31 iulie, iar pentru anul următor și cei care vor urma termenul este 15 martie. Desigur, cine nu a depus până la 31 iulie declarația, deși trebuia, încă o mai poate face, nu trebuie să aștepte până la anul (dacă ne referim la venituri care se obțin anul acesta).
CASS-ul se datorează în anul de realizare a venitului în situația în care veniturile estimate a se obține din mai multe categorii de venit (deci nu doar din dobânzi) depășesc plafonul de 12 salarii minime brute (22.800 de lei). Cât despre cuantum, cota CASS este de 10% și se aplică veniturilor obținute din dobânzi (și altor tipuri de venituri, dacă e cazul).
Să luăm un exemplu: contribuabilul are un depozit bancar la termen și estimează că obține în 2019 6.000 de lei ca dobânzi și mai obține și 17.000 de lei din chirii depășește clar plafonul de mai sus (totalizează venituri nete de 23.000 de lei); prin urmare, el trebuie să depună declarația unică până pe 15 martie anul următor, dar plata CASS-ului se va putea face și ulterior acestui termen, până pe 15 martie 2020.
Mai departe, cine nu depășește plafonul, dar vrea să plătească totuși CASS, o poate face prin aceeași declarație unică.
În fine, pentru veniturile din dobânzi nu se datorează contribuția pentru pensii.
--------
Instituția a fost înființată în sprijinul consumatorilor, ca urmare a unei directive europene. CSALB a lansat de curând o aplicație online pentru rezolvarea mai rapidă a dosarelor. Astfel, cazurile de conciliere cu banca sau IFN-ul se scurtează cu câteva zile. Peste 200 de înțelegeri între consumatori și bănci s-au încheiat de la începutul anului. În unele cazuri suma restituită de bancă a depășit valoarea de 20.000 de euro. Mai multe detalii despre cum puteți intra în procedura de conciliere cu instituția financiară, dar și despre aplicația online, găsiți pe https://csalb.ro
Comentarii articol (5)