Start-up Nation 2018: Modificările pregătite de autorități la program sunt problematice

La începutul acestei săptămâni, oficialii MMACA au publicat în dezbatere publică proiectul ordonanței de urgență ce conține principalele condiții în care sesiunea din 2018 a programului Start-up Nation va funcționa. Persoanele interesate pot transmite completari sau propuneri de modificare pentru o perioadă de 30 de zile, astfel că deschiderea sesiunii de depunere a proiectelor este estimată pentru luna noiembrie 2018.

Cu toate că lansarea programului de finanțare este așteptată de mii de antreprenori, condițiile în care acesta s-ar putea desfășura sunt dur criticate de potențialii beneficiari, dar și de către firmele de consultanță. Iată mai jos care sunt cele mai mari nemulțumiri reclamate la doar câteva zile de la publicarea proiectului de ordonanță de urgență.

1. Primul venit e primul servit, un criteriu dăunător

Conform regulilor publicate în dezbatere, proiectele depuse urmează să fie evaluate conform criteriului primul venit, primul servit. Această modalitate de selecție permite:

• selectarea pentru finanțare a proiectelor depuse rapid, cu un punctaj mai mic, în detrimentul proiectelor cu un punctaj mare. Astfel, un proiect de 90 sau 95 de puncte va fi selectat cu prioritate înaintea unui proiect cu 100 de puncte;
• selectarea la finanțare a unor proiecte incomplete, pregătite în grabă sau superficial, în locul unor proiecte întocmite profesionist;
• selectarea pentru finanțare a proiectelor care creează un număr mic de locuri de muncă, atât timp cât ele sunt depuse cu rapiditate, înaintea proiectelor care își asumă un număr mai mare de angajați. În acest fel, chiar și bugetul de stat va fi afectat, urmând să încaseze mai puțini bani din contribuțiile sociale datorate de angajați și angajatori.

Trebuie amintit faptul că și în sesiunea din anul trecut a programului Start-up Nation s-a propus selectarea proiectelor în ordinea în care ele sunt depuse, însă, la presiunea mediului de afaceri, oficialii MMACA au corectat modalitatea de selecție a proiectelor.

2. Noua procedură nu face referire la durata de depunere a proiectelor

Printre condițiile publicate nu se regăsește și durata de timp în care solicitanții își pot depune cererile de finanțare, deși anul trecut a fost propusă și respectată o perioadă de 30 de zile pentru încărcarea electronică a proiectelor și transmiterea lor către evaluare.

Mai mult, apelul de proiecte din acest an se va închide automat la momentul la care valoarea totală a cheltuielilor eligibile solicitate prin proiectele înregistrate va atinge pragul de 150% din bugetul alocat apelului. Acest lucru înseamnă că sesiunea poate fi închisă, teoretic, chiar din prima zi, dacă vor fi depuse cu 50% mai multe cereri de finanțare decât numărul maxim pe care proiectul le-ar putea finanța, respectiv 15.000, presupunând că toți antreprenorii vor solicita ajutorul maxim.

Nici această condiție nu vine în sprijinul unei competiții reale și în ajutorul antreprenorilor care își pregătesc cu atenție proiectele.

3. Discriminarea antreprenorilor din regiunile dezvoltate

Un criteriu nou, neaplicat în 2017 în cadrul programului Start-up Nation sau a celorlalte programe naționale de finanțare, se referă la faptul că proiectele din județele dezvoltate vor fi depunctate în detrimentul proiectelor din județele mai puțin dezvoltate.

Concret, în cadrul grilei de evaluare a proiectelor se vrea introducerea unui criteriu nou, respectiv densitatea IMM-urilor din fiecare județ. Proiectele primesc un număr de 20 de puncte dacă în județul respectiv numărul IMM-urilor calculat la 100 de locuitori este mai mic de patru, fiind încurajată astfel apariția unor firme noi. Spre comparație, proiectele din județele în care acest număr este mai mare de patru primesc doar cinci puncte.

Vor fi dezavantajate firmele din județele dezvoltate, așa cum ar fi București, Ilfov sau Cluj, și avantajate firmele din județe precum Teleorman, Mehedinți, Giurgiu sau Tulcea, acolo unde apetitul antreprenoriat este oricum mai puțin prezent.

Mulți antreprenori, mai ales cei din sfera serviciilor, vor înființa societăți și vor propune implementarea proiectelor în astfel de județe, ocolind astfel criteriul introdus în grila de evaluare. 

Cu toate că se putea anticipa nemulțumirea antreprenorilor privind aplicarea unui astfel de criteriu, oficialii MMACA nu au explicat și cum anume va fi calculată densitatea IMM-urilor în fiecare județ.

4. Depunctarea IT-ului și a industriilor creative

O altă nemulțumire a antreprenorilor este legată de faptul că atât afacerile din sfera IT-ului, cât și cele din domeniul industriilor creative vor fi depunctate, urmând să fie încurajate în premieră activitățile de servicii.

Acest criteriu este amplu criticat, având în vedere faptul că cele două domenii amintite aduc o valoare adăugată mai mare economiei decât activitățile de servicii, fiind totodată domenii în care se pune un accent deosebit pe forța de muncă înalt calificată și, implicit, mai bine plătită. Prin urmare, nu doar antreprenorii din aceste domenii au de pierdut, ci și statul, încurajând crearea unor întreprinderi în domenii cu valoare adăugată mică, cu un număr redus de angajați, fără posibilitatea de a încasa contribuții sociale însemnate.

La fel ca în alți ani, în cadrul altor programe de finanțare, unii antreprenori se vor reorienta cu rapiditate, propunând spre finanțare idei de afaceri în domenii de activitate conexe celor avute în plan inițial sau în domenii în care nu au expertiză, ceea ce va crea toate premisele eșecului acestor afaceri.

Proiectul de ordonanță de urgență prin intermediul căruia au fost propuse aceste criterii se află în prezent în dezbatere publică. În funcție de propunerile de modificare și completare pe care antreprenorii le vor trimite până la finalul lunii octombrie 2018, oficialii MMACA ar putea reveni asupra acestor condiții.

Atenție! Programul de finanțare nu a fost lansat încă. Pentru a intra în vigoare, modificările prezentate trebuie să fie publicate în Monitorul Oficial și trebuie anunțată sesiunea de depunere a proiectelor.