CJUE: Ai piratat pe net conținut protejat? Nu scapi de răspundere doar pentru că și alte persoane folosesc aceeași conexiune

Dacă vrei să beneficiezi de o asemenea exonerare, nu vei putea refuza să dai mai multe detalii privind acțiunea care a dus la încălcarea drepturilor de autor, justificând refuzul în baza dreptului la protecția vieții de familie, a hotărât Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-149/17 (Bastei Lübbe GmbH & Co. KG/Michael Strotzer).

În mod normal, într-o situație precum cea care a stat la baza cauzei, titularul conexiunii de internet este prezumat a fi autorul încălcării dreptului de proprietate intelectuală, dacă acea încălcare s-a făcut de pe adresa lui de IP. Totuși, dacă titularul conexiunii indică faptul că mai exista posibilitatea ca alte persoane (în cauza prezentă, părinții săi) să fi folosit acea conexiune, atunci ar fi putut fi exonerat de răspundere.

Mai mult, dacă se întâmplă ca celelalte persoane care ar fi putut utiliza acea conexiune să fi fost părinții persoanei considerate că a încălcat drepturile de proprietate intelectuală, dreptul la protecția vieții de familie îi permite acelei persoane să nu dea mai multe detalii despre momentul utilizării acțiunii sau natura utilizării de către părinți. De fapt, nu se poate afla, cu exactitate, cine ar fi încălcat drepturile de proprietate intelectuală.

Practic, s-ar fi ajuns în punctul în care:

1. Autorul prezumat demonstrează că există vreo șansă ca altcineva decât el să fi comis încălcarea respectivă, din cauză că exista posibilitatea ca alte persoane să fi folosit conexiunea folosită de către el.
2. Acele alte persoane erau părinții autorului prezumat.
3. Dreptul la protecția vieții de familie îi permite autorului prezumat să nu dea mai multe detalii despre cum ar fi putut fi identificat autorul real.
4. Din cauza dubiului și din cauza imposibilității de a descoperi autorul real, titularul dreptului de proprietate intelectuală nu mai poate beneficia de dreptul la un recurs efectiv.

Acest lucru se poate întâmpla în cazuri în care singura modalitate de a descoperi autorul real depinde de informațiile pe care le-ar putea pune la dispoziție autorul prezumat.

Astfel, pentru a remedia situația în care un drept este complet inefectiv (nu poate fi exercitata sau protejat) - în cazul de față, dreptul de acces la justiție al titularului dreptului de proprietate intelectuală -, CJUE a hotărât că trebuie să existe un echilibru (proporționalitate) între acel drept, pe de o parte, și dreptul cu care se află în conflict - dreptul la respectarea vieții de familie.

De aceea, nu se poate acorda o protecție totală sau aproape totală dreptului la protecția vieții de familie, într-o astfel de situație. Autorul prezumat, conform CJUE, dacă susține că altcineva putea să fi folosit conexiunea pe care a folosit-o și el, va trebui să dea mai multe detalii - precum momentul folosirii de către acea altă persoană sau natura folosirii. Chiar și atunci când persoanele care ar mai fi putut folosit conexiunea sunt membri ai familiei autorului prezumat.

În concluzie, se ajunge la un echilibru între interesul titlularului conexiunii de a nu îi fi afectată viața de familie (dând informații care ar putea să îi afecteze viața de familie) și folosirea dreptului la protecția vieții de familie pentru a scăpa de răspundere când s-au încălcat drepturi de proprietate intelectuală.

Atenție! Hotărârile CJUE sunt obligatorii pentru toate instanțele din statele membre UE - deci, inclusiv pentru România - care s-ar putea confrunta cu situații asemănătoare.