1. Modificările de salariu brut se raportează în Revisal în maximum 20 de zile lucrătoare de la momentul la care se produc. Vorbim nu doar de modificarea salariului de bază lunar brut, ci și de schimbarea indemnizațiilor, sporurilor și a altor adaosuri, așa cum sunt prevăzute în contractul individual de muncă sau în contractul colectiv de muncă.
2. A intrat în vigoare GDPR-ul, destul de important și în materia raporturilor de muncă. Multe firme au îmbrățișat ideea, cel puțin inițial, că nu li se aplică GDPR-ul dacă au sub 250 de angajați, că e o reglementare pentru firmele cu activitate mai bogată sau de anumit fel. În realitate, au asociat greșit numărul acela, care e legat, de fapt, de obligația de a ține evidența prelucrărilor de date, iar faptul că angajatorii sunt operatori de date personale (pe care le prelucrează adesea pentru că legea le-o impune) este indubitabil. În această secțiune vei găsi numeroase materiale legate de GDPR, care se apleacă inclusiv pe chestiunile ce țin de raporturile de muncă.
3. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a spus printr-o decizie din 2018 că un lucrător care nu a fost în măsură, din motive independente de voința sa, să-și ceară concediul de odihnă plătit înainte de încetarea raportului de muncă tot are dreptul la compensarea în bani a zilelor de concediu neluate.
4. S-a stabilit anul acesta ca pentru salariații mobili și pentru cei care muncesc de acasă să se țină evidența orelor de muncă în condițiile stabilite cu salariații, prin acord scris, în funcție de activitatea specifică desfășurată de către aceștia.
5. Cei care angajează șomeri și beneficiari de ajutor social, tineri absolvenți, tineri marginalizați, ucenici ori stagiari pot cere de la stat subvenții mai mari, intrate în vigoare în a doua parte a acestui an. Aproape toate tipurile de astfel de subvenții ajung în prezent la valoarea de 2.250 de lei/persoană angajată în condițiile legale.
6. În 2018 a intrat în vigoare o lege specială pentru internship (care nu trebuie confundată cu reglementarea uceniciei ori a stagiaturii pentru absolvenți). Firmele care organizează internshipuri fără contracte și fără să-i plătească pe interni cu măcar jumătate din salariul minim riscă acum amenzi ca pentru munca la negru.
7. Legea telemuncii a intrat anul trecut în vigoare și reglementează în premieră în România aceste raporturi de muncă, prin care salariatul, în mod regulat şi voluntar, îşi îndeplineşte atribuţiile specifice funcţiei în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator, cel puţin o zi pe lună, folosind tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.
8. Parlamentarii au facilitat angajarea străinilor la companiile din România. În principal, a fost scăzut salariul minim cu care trebuie plătiți acești angajați (a ajuns, de la valoarea câștigului salarial mediu brut la valoarea salariului minim brut) și au fost înjumătățite taxele pentru eliberarea avizelor de angajare/detașare.
9. De la 1 ianuarie 2019 se majorează la 50 de lei cuantumul diurnei netaxabile pe care o pot acorda angajatorii privați (în 2018 suma a fost de 42,5 lei). Orice depășește acest maxim este impozitat și se datorează și contribuțiile sociale și de asiguratorie de muncă, chestiune care a rămas neschimbată.
10. În cazul salariaților de alte religii, angajatorii sunt obligați să le dea zile libere acestora în afara sărbătorilor legale și a concediului anual de odihnă, pentru a se evita abuzurile. Modificarea a fost făcută deoarece unele firme lipsesc salariații de alte religii de o parte din liberele la care au dreptul.
11. Tot de la 1 ianuarie 2019 se pot acorda și tichete culturale angajaților. Noutatea acordării acestora vine în contextul adoptării în 2018 a unei noi legi pentru biletele de valoare.
12. Instituțiile și autoritățile publice trebuie să raporteze online din nou salariile bugetarilor, așa cum s-a întâmplat și până la finele anului 2017. De data asta, raportarea se face o singură dată pe an, în luna octombrie, nu în fiecare lună, așa cum se întâmplase în trecut.
Comentarii articol (0)