Impozitul progresiv pentru persoanele fizice: Ce șanse sunt să-l vedem aplicat curând

Ideea introducerii unui impozit progresiv pe veniturile persoanelor fizice a fost readusă recent în discuție de Florin Georgescu, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României, conform presei centrale. În acest context, specialiștii Deloitte România au comentat la o conferință de presă de joi care ar fi șansele să (re)vedem în România impozitul progresiv.

Un prim argument împotriva apariției impozitului progresiv, cel puțin din anul curent, ar fi chiar faptul că 2019 deja a început. Felul în care este gândit impozitul nu permite introducerea acestuia în timpul anului, ci doar din prima zi a anului. Asta înseamnă că 2019 iese din start din discuție.

„Oricum ar fi, nu se mai poate întâmpla cu aplicabilitate retroactivă. Deci, dacă apare vreo măsură, o să apară doar pentru din 2020 în colo, nu pentru 2019. Pentru că impozitul progresiv presupune cumva acumularea veniturilor pe parcursul anului, pentru a face un calcul final anual pentru diferitele praguri de venit și impozitare”, a explicat joi Raluca Bontaș, partener global employer services la Deloitte România.

Apoi, un al doilea argument ar fi faptul că Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) pur și simplu nu este pregătită să gestioneze, în prezent, un impozit progresiv pe veniturile persoanelor fizice. Impozit care, apropo, a mai fost aplicat în trecut în România.

„Toată infrastructura ANAF pentru a gestiona un impozit progresiv, din punctul meu de vedere, nu este pregătită. Ea nu este pregătită să gestioneze bine un impozit unic, darmite un impozit progresiv. (...) Am avut impozit progresiv și nu era un mecanism ușor. Nu cred că se poate pregăti infrastructura digitală, tehnologică pentru ca într-un an de zile să avem impozit progresiv”, a subliniat Raluca Bontaș.

În fine, un al treilea argument împotriva impozitării progresive ar fi tocmai dorința autorităților de a încasa rapid bani de la contribuabili. Motiv pentru care gestionarea impozitului progresiv ca în trecut, folosindu-se exclusiv documente tipărite și termene lungi de declarare și plată, ar fi nefezabilă, chiar dacă în acest fel s-ar dori trecerea peste problemele cu infrastructura tehnologică a ANAF.

„Acum, [reapariția impozitului progresiv ar fi posibilă] doar dacă ne întoarcem la hârtie și la termene foate lungi de depunere și la termene foarte lungi de plată a impozitului. Or, asta ar fi cumva contraintuitiv într-o situație în care statul are nevoie să încaseze bani cât mai repede”, a conchis specialista de la Deloitte. Așadar, ANAF trebuie să-și pună sistemele informatice la punct și abia apoi se poate discuta serios despre schimbarea impozitării persoanelor fizice.

În cursul anului 2017 s-a discutat ultima oară serios despre introducerea impozitului progresiv pe veniturile persoanelor fizice, la acel moment dorindu-se aplicarea de la 1 ianuarie 2018. Însă discuțiile au rămas numai discuții și autoritățile s-au rezumat atunci doar la un proiect de modificare a Codului fiscal, care a rămas, efectiv, în aer.

Impozitul progresiv a figurat constant în ultimele trei programe ale Guvernelor Partidului Social Democrat - cabinetul Grindeanu, cabinetul Tudose și cabinetul Dăncilă. Executivul actual condus de Viorica Dăncilă are în programul de guvernare doar o idee despre impozitul progresiv: că se va analiza oportunitatea reintroducerii acestuia.

În esență, în 2017 se discuta despre două cote diferite de impozit - 0% pentru venituri de până la 2.000 de lei și 10% pentru venituri de la 2.000 de lei în sus. În plus, ar fi urmat să apară și un sistem de deduceri care să reducă suma plătită ca impozit final. La acel moment, impozitul era cunoscut ca impozit pe veniturile globale sau pe gospodărie.

În prezent, impozitul pe venit are o cotă unică de 10%, valabilă de la 1 ianuarie 2018, după ce până la 31 decembrie 2017 cota era de 16%.

În ultimii ani, autoritățile au discutat periodic, însă fără rezultate concrete, și despre introducerea unui impozit progresiv pentru companii.