Afacere și facere de bine. Ce este antreprenoriatul social? Câteva exemple

Afacere și facere de bine. Ce este antreprenoriatul social? Câteva exemple

E un fenomen care în ultimii cinci ani a început să prindă rădăcini și în România. Se cheamă antreprenoriat social. Și se referă la acele afaceri care au un alt scop în afară de profit. Cum ar fi, de exemplu, să dea de muncă unor persoane care cu greu ar reuși să se angajeze într-o companie obișnuită: oameni foarte săraci sau trecuți de 50 de ani, oameni cu diferite dizabilități, mame singure. Practic, față de un ONG, care trăiește din donații și care poate să moară dacă nu găsește finanțare, o afacere socială reușește să se întrețină singură, de cele mai multe ori, din produsele pe care le vinde.

Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței: Ne uităm la efectul Ordonanței 114

Clientul român plăteşte uneori preţuri şi tarife stabilite prin înţelegeri obscure, între mari jucători, mai ales comerciali. Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, spune că, acum, intră în vizorul Consiliului toate domeniile unde ar putea apărea brusc scumpiri nejustificate.

Consiliul Concurenţei investighează inclusiv efectele ordonanţei prin care guvernul a introdus taxa pe lăcomie pentru bănci şi a crescut impozitul pe venit din domeniul energetic. Inspectorii verifică să nu existe companii care să încerce să profite de situaţie. Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a declarat la Digi24 că va fi analizată inclusiv evoluţia ROBOR, după adoptarea ordonanţei.

Transportatorii români acuză Europa de Vest de protecționism

Împreună cu asociații ale transportatorilor rutieri din Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și Ungaria, transportatorii români au semnat și transmis Parlamentului European o scrisoare comună prin care solicită ca Pachetul Mobilitate 1 să fie lăsat pentru următoarea legislatură parlamentară europeană.

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) împreună cu asociațiile transportatorilor rutieri din Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și Ungaria au semnat și transmis o scrisoare comună către Președintele Parlamentului European (PE), Antonio Tajani, și către președinții celor 8 grupuri parlamentare din PE, prin care solicită ca Pachetul Mobilitate 1 să fie lăsat pentru următoarea legislatură parlamentară europeană.