Abuzul în serviciu: Parlamentarii nu pot să modifice infracțiunea cum vor. Explicații de la CCR

Într-un document care s-a lăsat așteptat ceva vreme, Curtea Constituțională a României (CCR) demontează aproape toată configurația nouă a infracțiunii de abuz în serviciu, așa cum au adoptat-o parlamentarii vara trecută.

Poate că discuțiile din jurul modificărilor la Codul penal s-au pierdut în ultimele luni de zile în culisele actualității, dar un document de la CCR recent publicat pe site-ul instituției ne pune din nou subiectul abuzului în serviciu (și nu numai) în prim-plan.

În primele zile din vara anului trecut, pe repede înainte, în cele două Camere ale Parlamentului s-au votat și adoptat numeroase modificări la codurile penale. Ele nu au mers mai departe în proces legislativ, pentru că au fost "atacate" din toate părțile la CCR. Curtea le-a analizat criticile contestatarilor și s-a pronunțat pentru constatarea a numeroase încălcări ale Constituției în rândul acelor modificări adoptate. Dar ne-a lăsat să așteptăm ceva vreme motivarea deciziei sale.

Abia săptămâna aceasta, CCR-ul a publicat motivarea deciziei (400 de pagini). Printre altele, am identificat între considerentele sale și de ce anume parlamentarii nu pot să altereze textul de la infracțiunea de abuz în serviciu, din Codul penal, chiar așa cum își doresc. Dar să vedem ce au adoptat ei în respectivul proiect anul trecut:

"Fapta funcționarului public, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu reglementate expres prin legi, ordonanțe de guvern sau ordonanțe de urgență, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplinește prin încălcarea atribuțiilor astfel reglementate, a unor dispoziții exprese dintr-o lege, ordonanță de guvern sau ordonanță de urgență, în scopul de a obține pentru sine, soț, rudă sau afin până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit și prin aceasta cauzează o pagubă certă și efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie (2.080 de lei în prezent - n.red.) sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 5 ani sau amendă (...) nu se aplică în cazul elaborării, emiterii și aprobării actelor adoptate de Parlament sau Guvern".

Circumstanțierile subliniate în textul de mai sus nu se regăsesc în textul actual al legii și pe marginea lor s-a pronunțat CCR-ul în decizia a cărei motivare o avem acum în față.

1. Infracțiune doar când folosul e pentru sine și familie - nici pomeneală

CCR-ul arată aici că această condiționare nu poate să existe în texul de la abuzul în serviciu. Pentru că s-ar încălca prevederile Convenției Națiunilor Unite împotriva corupției, pe care România a ratificat-o și pe care trebuie să o respecte, așadar, convenție unde scrie că "Fiecare stat parte are în vedere să adopte măsurile legislative şi alte măsuri care se dovedesc a fi necesare pentru a atribui caracterul de infracţiune, în cazul în care actele au fost săvârşite cu intenţie, faptei unui agent public de a abuza de funcţiile sau de postul său, adică de a îndeplini ori de a se abţine să îndeplinească, în exerciţiul funcţiilor sale, un act cu încălcarea legii, cu scopul de a obţine un folos necuvenit pentru sine sau pentru altă persoană sau entitate".

Curtea subliniază aici că, pe lângă faptul că nu se trimite la definiția membrului de familie în sensul Codului penal, s-ar ajunge la situații în care abuzul comis în folosul concubinului să scape de sancționare penală, pe când cel comis în folosul soțului, nu.

"Însă, distinct de această problemă, abuzul în serviciu, prin natura sa, nu se caracterizează şi nu este condiţionat de legătura de rudenie/ afinitate/ afectivă/ politică etc. a persoanei în cauză, ci de actul său contrar legii, realizat în considerarea funcţiei sale", apreciază Curtea.

2. Folosul nu trebuie să fie doar material, ci de orice alt fel

Raportat la aceeași Convenție, care "nu reglementează vreo anumită natură a folosului, ci orice folos, fie că este patrimonial sau nepatrimonial", modificarea nu se poate face așa cum au votat parlamentarii.

3. Trebuie pedepsite penal și omisiunile

Parlamentarii au modificat textul actual, care face referire la abuzul în serviciu ca fiind "neîndeplinirea unui act", înlocuind formularea aceasta cu "refuzul de a îndeplini un act". Și aici e o problemă, spune CCR, pentru că "s-ar accepta că abuzul în serviciu va presupune doar exercitarea defectuoasă a competenţelor funcţionarului [prin refuzul de a îndeplini un act], nu şi neexercitarea acestor competenţe, ipoteze alternative de săvârşire a infracţiunii la fel de grave atât pentru buna desfăşurare a activităţii entităţilor publice, cât şi pentru imaginea şi standardul de profesionalism asociat funcţiei publice".

4. Pragul derizoriu, care nu rezolvă problemele identificate deja de CCR

Pe de altă parte, CCR le atrage atenția că introducerea acelui prag derizoriu de valoarea salariului minim nu rezolvă nimic din ce a subliniat Curtea că trebuie rezolvat în textul acestei infracțiuni, în urmă cu doi ani.

"(...) legiuitorul ar fi trebuit să fie mai ales preocupat de definirea intensităţii vătămării cu referire la drepturile sau interesele legitime ale unei persoane fizice sau juridice, şi nu de stabilirea unui prag valoric derizoriu în sine, care, în realitate, nu rezolvă problema caracterului de ultima ratio a sancţiunii penale. Practic, prin modul de reglementare a textului analizat, vor persista aceleaşi probleme cu privire la dificultatea delimitării diverselor forme de răspundere, faţă de cea penală", scrie, mai exact în motivarea Curții.
 

Notă: Proiectul de lege care aduce modificări Codului penal se întoarce acum în Parlament, unde trebuie pus în acord cu sublinierile Curții înainte de a ajunge din nou la vot.