Procesele-verbale ale Fiscului nu mai pot fi probe în cauzele penale. Ce înseamnă asta pentru procesele în curs

La controalele fiscale făcute la solicitarea organelor de urmărire penală, procesele-verbale întocmite de cei de la Fisc nu pot fi considerate mijloace de probă în procesul penal, întrucât considerarea lor ca atare este contrară Constituției, potrivit unei concluzii recente a CCR.

Decizia Curții nu a fost încă publicată în Monitorul Oficial, nu am văzut încă considerentele judecătorilor constituționali, dar nu strică să încercăm aproximăm cumva efectele acestei decizii în practică (o să ne concentrăm și pe criticile acestor practici neconstituționale, dar asta, într-un material viitor). Pentru analiza acestor efecte în practică, am stat de vorbă cu mai mulți avocați.

"Suntem de părere că, având în vedere această Decizie a Curții, instituție cu rol primordial în stabilirea unui cadru normativ și procedural clar, precis şi previzibil, va fi cel puțin interesant de observat în ce mod își va produce efectele, în special în cadrul proceselor penale pendinte, în care ar fi putut fi administrate astfel de probe «create» de organul fiscal, devenite neconforme cu dispozițiile legale, și care să influențeze în mod hotărâtor decizii ale organelor de urmărire penală.

Este de necontestat faptul că într-o astfel de situație avem, în definitiv, de-a face cu niște documente întocmite în mod nelegal, odată ce se ridică competența funcțională a organelor fiscale de a produce, în urma unor verificări ori controale, probe în procesul penal. Astfel, urmarea firească ar fi constatarea nulității actului emis de organul extrajudiciar și, implicit, excluderea mijlocului de probă respectiv de la dosarul cauzei, cu atât mai mult cu cât nu vorbim de altceva decât de o restrângere absolut nejustificată a unor drepturi procesuale", sunt de părere Luisiana Dobrinescu, avocat fondator al Dobrinescu & Dobrev SCA, și Alina Mușat, junior tax lawyer la Dobrinescu & Dobrev SCA.

Ce se va întâmpla, concret, cu procesele în derulare? Se mai poate face ceva în cauzele definitiv judecate și în care s-au folosit astfel de probe? Să le luăm pe rând:

1. La procesele penale în curs probele trebuie eliminate

Fără îndoială, acele procese-verbale ale Fiscului nu mai pot constitui mijloace de probă, nu mai pot fi folosite în procesul penal și trebuie excluse, potrivit specialiștilor.

"În cauzele penale în curs, cele aflate în faza de urmărire penală, procurorii nu vor mai putea solicita controale fiscale, trebuind să utilizeze doar procedeele probatorii strict prevăzute de Codul de procedură penală, întrucât procesele-verbale întocmite în urma controalelor fiscale nu mai au nicio valoare probatorie, acestea fiind golite practic de conținut.

În cauzele aflate în celelalte etape procesuale (cameră preliminară, respectiv judecată), procesele-verbale nu vor mai putea fi folosite întrucât sunt probe obținute în mod nelegal, ceea ce presupune excluderea automată a acestora din dosarele penale; de asemenea, orice probe obținute pe baza proceselor-verbale (de exemplu, declarații) se vor exclude ca probe derivate (doctrina fructelor pomului otrăvit - fruit of the poisonous tree doctrine)", explică Magdalena Roibu (foto stânga), senior attorney at law Schoenherr și Asociații SCA, specializată în white-collar crime.

Avocata atrage atenția asupra unui aspect foarte important: excluderea probelor presupune și scoaterea fizică a acestora din dosarele penale în curs de soluționare. Chiar CCR a lămurit acest aspect privitor la excludere probelor printr-o decizie de anul trecut (Decizia CCR nr. 22/2018).

2. Ce se mai poate face în cauzele definitiv judecate?

Perspectivele nu mai sunt însă la fel de optimiste și aici. Deși ne-am putea repezi să cerem revizuirea acelor hotărâri, în baza deciziei CCR, succesul unei astfel de căi extraordinare de atac nu este garantat, pentru că legislația impune anumite condiții.

Luisiana Dobrinescu

Alina Mușat

"În cazul în care s-a ajuns deja la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, ca urmare a instrumentării unui probatoriu, a cărui componentă esențială și determinantă, concept de altfel relativ, îl constituie tocmai un astfel de mijloc de probă îndoielnic (un proces-verbal emis în cursul urmăririi penale de organul fiscal, la solicitarea procurorului/ organului de cercetare), ca urmare a admiterii excepției de neconstituţionalitate, remediul procesual îl constituie introducerea unei cereri de revizuire. Legea condiționează însă admisibilitatea unei astfel de căi extraordinare de  atac de continuarea producerii consecințelor încălcării dispoziţiei constituţionale", spun Luisiana Dobrinescu și Alina Mușat.

Totuși, cei care ridicaseră deja o excepție de neconstituționalitate ar mai avea o șansă, pentru că ar putea cere revizuirea hotărârii definitive.

"În măsura în care, într-o cauză soluționată definitiv înainte de decizia de neconstituționalitate, persoana interesată formulase deja excepție de neconstituționalitate a dispozițiilor declarate neconstituționale, acea persoană va putea cere revizuirea hotărârii definitive (art. 453 alin. 1 litera f) din Codul de procedură penală)", punctează Magdalena Roibu.

Și, totuși, mai precizează avocata decizia aceasta nu știrbește în niciun fel posibilitatea și chiar îndatorirea inspectorilor ANAF de a sesiza organele penale atunci când "miros" nereguli care ar putea fi fapte penale din zona economico-financiară.

"Independent de declararea neconstituționalității dispozițiilor din Codul de procedură fiscală, inspectorii ANAF continuă să aibă nu doar dreptul, ci chiar obligația de a sesiza organele de urmărire penală (sesizare penală) când descoperă nereguli care s-ar putea materializa în acuzații de natură economico-financiară, această prerogativă fiindu-le recunoscută chiar de Codul de procedură penală", potrivit Magdalenei Roibu.