Analiză: Contribuția Fiscului în unele dosare penale, găsită neconstituțională. Cum a fost afectat contribuabilul

Decizia recentă a CCR s-a raportat atât la vechiul cod de procedură fiscală, cât și la cel actual, analizând prevederile corespondente aceleiași situații: controalele făcute de organele fiscale, la cererea organelor de urmărire penală, atunci când există pericol de dispariție a unor mijloace de probă sau să se schimbe situația de fapt și trebuie lămurite urgent anumite fapte sau împrejurări ale cauzei.

Până de curând, s-a admis ca documentele întocmite de organele ANAF trimise în astfel de controale, procesele-verbale, să fie folosite ca mijloace de probă în dosarele penale respective, cu rol uneori esențial pentru pronunțarea unei hotărâri de condamnare, deși vorbim de niște documente produse de organe care nu sunt deloc parte din aparatul de urmărire penală. Doar că, odată ce decizia CCR a apărut, aceste documente nu mai pot fi considerate ca având acest rol și nu mai pot fi folosite la fel ca până acum.

"Într-o interpretare sistematică a articolelor declarate neconstituționale (prevederile din articolele 2331 din vechiul cod și 350 din noul cod - n.red.), ce vizează, în principal, colaborarea dintre autoritățile fiscale competente și organele penale, cu ocazia desfășurării procesului penal, observăm că li se conferă valoare probatorie, prin ele însele, unor procese-verbale încheiate de organul fiscal, la solicitarea expresă a organelor de urmărire penală, în anumite condiții specifice.
 

Luisiana Dobrinescu

Alina Mușat

Având în vedere că rezultatul controlului fiscal urmează a se materializa într-un document (proces-verbal) ce constituie mijloc de probă în procesul penal, putem afirma că, prin aceste dispoziții de ordin fiscal, coroborate cu Titlul IV din Codul de procedură penală (probele, mijloacele de probă şi procedeele probatorii), organul fiscal devine unul dintre actorii principali pe scena procesului penal, cu atât mai mult cu cât, un simplu (am îndrăzni să spunem) proces-verbal ar putea deveni o probă determinantă, dacă întrunește criteriile generale de utilitate, pertinență și concludență, care ar putea conduce la pronunțarea unei hotărâri de condamnare", au subliniat pentru redacția noastră Luisiana Dobrinescu, avocat fondator al Dobrinescu & Dobrev SCA, și Alina Mușat, junior tax lawyer la aceeași societate.

Dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare, încălcate

"Ceea ce reiese lesne din analiza dispozițiilor citate este faptul că, efectuarea unor controale fiscale al căror rezultat e recunoscut drept mijloc de probă în procesul penal echivalează cu însăși producerea de probe de niște organe din afara aparatului judiciar. O astfel de situație contravine și chiar încalcă flagrant dreptul la un proces echitabil, recunoscut atât prin normele naționale constituționale (art. 21 alin. 3 din Constituția României), cât și de legislația europeană în materia respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale individului, ratificată de cvasi-totalitatea statelor membre ale Consiliului Europei (art. 21 alin. 3 din Constituția României)", au mai precizat avocatele.

S-a admis astfel ca în instrumentarea unui dosar penal să fie folosite documente produse de un organism terț, extrajudiciar. Încălcarea dreptului la un proces echitabil este completată și de faptul că organul fiscal însuși ajunge, în cazul dosarelor cu evaziune fiscală, să aibă calitate procesuală activă în latura civilă a cauzei. Or, asta încalcă deja dreptul la apărare al contribuabilului devenit suspect/inculpat în acel proces penal.

Organul fiscal a fost până acum favorizat, în demersurile sale, în detrimentul respectării drepturilor contribuabilului, prin existența necontestată a acestor prevederi în codurile de procedură fiscală vechi și nou.

"Este contrar și dispozițiilor art. 131, alin. (1) și (2) din Constituție  ca un organ fiscal (extrajudiciar) să efectueze procedee probatorii (verificări, controale fiscale, fie ele inopinate sau antifraudă) în vederea obținerii unei probe în procesul penal, mai cu seamă că acestea nu se află pe o poziție neviciată și universal valabilă de independență vizavi de părțile cauzei. Chiar dimpotrivă am spune.

Un argument pe care ne întemeiem această din urmă apreciere rezidă în faptul că, cel puțin în cauzele având ca obiect infracțiuni de evaziune fiscală, ANAF poate dobândi calitate procesuală activă în componenta civilă a unor astfel de cauze, fiind deci pe o poziție vădită de inegalitate față de celelalte părți – inculpat, parte responsabilă civilmente", punctează Luisiana Dobrinescu și Alina Mușat.

Cele două avocate ne amintesc de o decizie chiar de anul trecut a CCR (Decizia nr. 633/2018), prin care se sublinia faptul că, raportat la procedura penală, nu se poate da competenţa să identifice probe şi să dea valoare probatorie altor organe decât cele judiciare. Or, chestiunea asta era evident încălcată de schema proceselor-verbale întocmite de Fisc și folosite apoi în dosarele penale.

În fine, rămășițele acestor practici sunt încă de regăsit în dosare penale aflate acum în curs de soluționare - procese-verbale din astfel de controale ale Fiscului, folosite ca mijloace de probă. Odată ce decizia aceasta a CCR va apărea în Monitorul Oficial, astfel de probe vor trebui să dispară din dosare. Mai multe despre efectele concrete ale acestei decizii regăsiți însă în acest material.