Proiectul bugetului de stat pe 2019, aflat momentan în Parlament cuprinde o modificare radicală a modului cum sunt încadrate cheltuielile cu asistența socială: prevăzute până acum în bugetul de stat în cea mai mare proporție (90%) și alocate apoi de la nivel central în teritoriu, ele vor fi cuprinse, potrivit proiectului, în bugetele autorităților locale. Proiectul va deveni lege și va intra în vigoare după ce e adoptat în Parlament, aprobat de președintele statului și publicat în Monitorul Oficial.
Practic, asta înseamnă că din banii alocați autorităților locale trebuie să se aloce sumele pentru indemnizațiile sociale lunare și salariile asistenților personali.
De la început, de când proiectul a fost inițial pus în dezbatere la Finanțe, mutarea a fost criticată de primari, au avut loc proteste ale persoanelor cu dizabilități în unele orașe ale țării, inclusiv Federația Naţională a Sindicatelor din Administraţie a cerut Guvernului cel puțin o explicitare a categoriilor de cheltuieli transferate autorităților locale.
Persoanele cu dizabilități și reprezentanții acestora la nivel de asociații și fundații se tem de problemele care vor apărea ca urmare a acestui transfer de cheltuieli. De exemplu, că asistenții personali nu vor mai fi plătiți, că persoane care ar avea dreptul la indemnizații vor fi refuzate arătându-li-se pușculița goală și că această mutarea nu se justifică, în ansamblul său.
În acest sens, jurnaliștii de la recorder.ro arătau recent cazul unei persoane cu dizabilități refuzată de primărie pentru acordarea domiciliului tocmai pe criteriul lipsei de bani - primăria ar fi trebuit să aloce sume în viitor: "Primăria Nicorești nu va elibera niciun act pentru prelungirea reședinței (…). Bugetul local al comunei nu poate susține asemenea cheltuieli" este răspunsul citat de cei de la recorder.ro.
Marius Chereș, președintele Asociației Persoanelor cu Dizabilități Prahova, spune că există un risc real ca persoanelor cu dizabilități să le fie opusă curând lipsa fondurilor pentru aceștia. Schimbarea alocării acestor bani nu va rezolva, în schimb, disfuncționalitățile existente deja în acest sistem și nu vor face ordine în evidențele locale.
"Considerăm această inițiativă ca fiind de natură să complice procedurile deja existente, după mai multi ani în care lucrurile abia s-au stabilizat. Aceasta ar însemna plasarea sarcinilor cu plata indemnizațiilor către zeci de mii de funcționari ai primăriilor și o mare parte dintre aceștia, numiți pe criterii politice sau de alta natură, nici măcar nu-și cunosc atribuțiile aferente posturilor ocupate.
Asociația noastră distribuie în fiecare an scaune rulante și alte echipamente medicale pentru persoane cu dizabilități din județul Prahova. Înainte de fiecare astfel de acțiune, contactăm primăriile din localitățile unde ne propunem să distribuim ajutoarele și solicităm o listă cu cei care au nevoi speciale. De multe ori, am avut surpriza să constatăm că în listele respective figurau persoane decedate, altele care nu mai locuiau la adresele respective, unii dintre ei aveau diverse afecțiuni care nu făceau obiectul solicitărilor noastre, am mai întâlnit situații în care serviciile locale de asistență socială aveau o evidență confuză a acestora.
De asemenea, chiar și în actuala organizare, există multe situații în care asistenții personali ai persoanelor încadrate cu handicap grav nu sunt plătiti de unele primarii pe motiv că nu sunt bani. E greu de imaginat ce se va întâmpla atunci când aceste sarcini vor reveni exclusiv primăriilor chiar dacă banii vor veni de la buget. Apreciem că această inițiativă este propusă de oameni politici după niște criterii subiective, numai de ei știute, fără un temei real și o argumentație bazată pe consultarea prealabilă a celor vizați și afectați direct.
Îmi este greu să mai cred că, după ce și-au făcut anumite calcule care să dea bine în folosul lor personal și să folosească aceste pârghii în scop electoral, vor avea imaginea dezastrului care va urma", a transmis Marius Chereș redacției noastre.
Primăriile, mai atente de acum cu risipa banilor pe spinarea celor care nu merită?
Pe de altă parte, la celălalt capăt al firului, deputatul Remus Borza vede mutarea acestor cheltuieli ca pe o chestiune benefică și care va duce la evitarea risipei de bani de la bugetul de stat.
Într-un interviu pentru DCNews, deputatul face și el referire la dezordinea din evidențele persoanelor cu dizabilități și pune chestiunea în spinarea exclusiv a autorităților locale, care au acordat din diverse motive certificate de handicap cui nu avea nevoie de ele, iar asta a generat cheltuieli nejustificate la bugetul statului. Deputatul face o comparație între numărul persoanelor instituționalizate și cel al persoanelor neinstituționalizate, subliniind că diferența este prea mare și asta ar trebui ridice unele semne de întrebare în privința modului de acordare a certificatelor.
Așa, având cheltuielile sociale incluse în bugetele proprii, autoritățile nu vor mai fi la fel de "darnice" cu acordarea acestor certificate.
"În România sunt înregistrate 812.594 de persoane cu dizabilități, din care doar 2,2%, respectiv 18.015, sunt instituționalizate, restul de 794.579 fiind neinstituționalizate (...) A devenit o modă, în multe orașe și comune ale României, să fii posesorul unui atare certificat, deși nu ai niciun handicap (...)
Ori, transferând aceste cheltuieli în sarcina primăriilor și plătindu-le din bugetul acestor instituții, devii mult mai responsabil, față de situația în care aceste indemnizații erau plătite direct de Guvern", a declarat Remus Borza pentru DCNews.
Comentarii articol (3)