Cum măsurăm valoarea unei firme și evoluția ei în timp

Antreprenorii sunt recunoscuți pentru faptul că au abilitatea de a lua decizii rapid chiar în condiții dificile și faptul de a-și asuma riscuri. Dar dincolo de curajul antreprenorului și toleranța la risc, care sunt abilități necesare pentru orice proprietar/ manager de afacere, dacă deciziile manageriale nu sunt luate prin consultarea informațiilor financiare relevante și a unei analize financiare a impactului deciziei asupra performanței, acestea pot fi decizii nefericite pentru rezultatele financiare pe termen mediu și lung ale afacerii.

Pentru ca o firmă să poată să-și maximizeze rezultatele financiare, este important să monitorizeze constant valoarea firmei și să urmărească creșterea ei în timp. De asemenea, în cazul unei deprecieri a valorii firmei, antreprenorul va putea să analizeze cauzele și să ia măsuri de corecție.

Raportul financiar prin care se monitorizează valoarea firmei este bilanțul și reprezintă unul din cele trei rapoarte financiare critice prin care firmele pot monitoriza performanța.

Managerii care au abilități de înțelegere și interpretare a bilanțului au un avantaj competitiv și pot lua decizii mai bune. Este important ca profesioniștii financiari să aibă abilități de pregătire și analiză a bilanțului, astfel putând sprijini managementul și compania pentru creșterea performanțelor financiare.

Bilanțul contabil sau cât valorează firma

Bilanțul ne arată cât valorează afacerea și este o "poză" la un moment dat a ceea ce deține și datorează o companie, diferența între cele două reprezintând averea firmei.

Ecuația bilanțului este:

Active (ce deține firma) – Datorii (ce datorează firma) = Capital proprii (averea firmei)
Capitalurile proprii = Active nete = Averea firmei

Exemplul unui model de bilanț pentru doi ani:

În funcție de activitatea firmei și de mărimea acesteia, valoarea activelor per tipuri poate fi diferită:

• într-o firmă de producție ne așteptăm ca valoarea activelor imobilizate (clădiri, terenuri, mașini, utilaje) să fie semnificativă, în contrast, o firmă de servicii poate avea valori nesemnificative în cadrul activelor imobilizate, deoarece, prin natura activității, nu are nevoie să investească mult în astfel de active;
• într-o firmă de distribuție sau producție ne așteptăm ca valoarea activelor circulante să includă valori semnificative pentru stocuri, în contrast cu firmele de servicii care nu au nevoie să investească major în stocuri.

Similar, valoarea datoriilor și capitalurilor proprii este dată de specificul de activitate și mărimea firmei. În plus, proporția între capitaluri proprii și datorii poate să difere în funcție de politica firmei de finanțare.

Putem avea firme care se bazează, în special, pe autofinanțare și care evită să folosească creditarea. Acestea preferă o creștere treptată și folosesc ca surse de finanțare capitalurile proprii (capital social sau profituri acumulate nedistribuite ca dividende).

La polul opus, avem firme care se bazează excesiv pe finanțare externă, apelând la credite și având un grad de îndatorare mare și implicit un risc financiar potențial de incapacitate de plată.

Modalități de analiză a informațiilor din bilanț

Prin analiza evoluției activelor/ datoriilor/ capitalurilor proprii în anul/ trimestrul/ luna curentă versus precedent, firma poate urmări dacă a avut o evoluție favorabilă. O creștere a capitalurilor proprii în timp denotă o evoluție favorabilă a firmei. În contrast,  o scădere constantă a capitalurilor proprii denotă o evoluție nefavorabilă și poate fi un semnal de alarmă.

Dacă capitalurile proprii scad până la mai puțin de jumătate din capitalul social, firma se află într-o situație critică cu privire la continuitatea activității și trebuie să ia o decizie dacă va trebui să fie dizolvată.

Semnale de alarmă: scădere constantă a capitalurilor proprii. Situație critică: capital propriu < (capital social / 2)

Capitalurile proprii la jumătate din capitalul social sau capitaluri proprii negative denotă un grad de îndatorare foarte mare al firmei și un risc de imposibitate de plată a datoriilor din fonduri proprii.

În această situație, orice persoană interesată, cum ar fi furnizorii sau băncile, se poate adresa instanței pentru a cere dizolvarea societății. Spre exemplu, în cazul bilanțului firmei Evolution pentru anul 2017, ca urmare a înregistrării unei pierderi de 200 mii lei, capitalurile proprii au scăzut semnificativ.

​Soluții de redresare și prevenire a acestui risc financiar în viitor

Pentru a lua măsuri de redresare, firma trebuie să-și majoreze capitalul social până când capitalurile proprii ajung la minimum jumătate din acesta.

Majorarea capitalului social se poate face prin:

• încorporarea rezervelor constituite de societate (cu excepția rezervelor legale);
• aport în numerar sau în natură;
• înregistrarea de profit care va fi reinvestit în afacere. Acest profit compensează pierderile înregistrate anterior și astfel duce la echilibrarea situației patrimoniale a societății.

Pentru a se evita o situație similară, firma va monitoriza constant valoarea capitalurilor proprii. De asemenea, se recomandă analiza indicatorilor financiari calculați în baza bilanțului care indică dacă firma se află în echilibru financiar sau dacă există arii de risc/ dezechilibre care vor trebui adresate.

Dacă vrei să fii informat cu tehnici din domeniul Management Financiar și Controlling în firme, abonează-te la newsletterul www.finance-edu.ro.