avocatnet.ro 
De la 1 ianuarie 2019, angajații din domeniul construcțiilor au dreptul la cel mai mare salariu minim brut din România conform legislației muncii. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, s-a stabilit ca firmele care desfășoară anumite activități să fie obligate să le dea angajaților lor acest salariu minim.
Activitățile sunt listate în ordonanță prin referirea la anumite coduri CAEN (le regăsiți aici). Asta înseamnă că orice firmă care are activitate și obține venituri din măcar una dintre aceste activități, oricât de mici ar fi acestea, este obligată să le mărească tuturor angajaților salariile brute la 3.000 de lei.
"Dacă un angajator desfășoară activități de natura CAEN-urilor prezentate la art. 66 din OUG nr. 114/2018, salariul minim aplicabil tuturor angajaților este de 3.000 lei/lună pentru o normă întreagă de 8 h/zi, indiferent de ponderea cifrei de afaceri din aceste activități în totalul cifrei de afaceri", a precizat Cristian Rapcencu, expert contabil, consultant fiscal și lector în cadrul Academiei de Studii Economice din București, într-o conferință de fiscalitate organizată recent de acesta.
O problemă este pentru cei care au CAEN-uri dintre cele mai diverse, nu toate incluse pe lista din OUG nr. 114/2018 și care se văd nevoiți să mărească salariile inclusiv celor care nu au nicio legătură cu activitățile din lista cu pricina.
În practică, a punctat specialistul, unele firme s-au apucat deja să separe activitățile de construcții de orice alte activități (acolo unde se poate, desigur), între mai multe firme, astfel încât să evite costurile ridicate pe care le-ar cauza creșterea salariilor pentru absolut toți angajații. Ceea ce nu poate fi contestat este că unele companii vor avea mari dificultăți financiare dacă nu iau măsuri de acest fel, riscând falimentul.
"Poate pe aceeași firmă ai și activități de transporturi, mai ai și activități de patiserie, mai ai și o cofetărie, covrigărie și ai și un CAEN dintr-acestea din listă pe care efectiv desfășori activități, indiferent de ponderea lor în cifra de afaceri totală. Toți angajații, din toată firma, trebuie să aibă cel puțin salariul minim brut de 3.000 de lei (care sunt cu normă întreagă - n.red.). Dar nu înseamnă că le dai și scutirile fiscale (...) Am văzut tot felul de sfaturi: dacă ai o firmă cu mai multe activități, separă-le, fă transfer de active, mută-ți activități de pe o firmă pe alta. Dar de ce să fac chestiunea asta? Cheltuiesc bani cu avocații, cu serviciile contabile ș.a.m.d. și peste o lună - două, trece ordonanța prin Parlament și se gândesc să schimbe. Bun, dar miile de euro pe care le-am suportat cu schemele astea cine mi le dă înapoi?", potrivit lui Cristian Rapcencu.
Ceea ce subliniază specialistul, în ultima parte a discuției, este impredictibilitatea legislației fiscale de la noi din țară. Astfel de probleme nu ar trebui puse, dacă am fi măcar aproape siguri că măsurile acestea pentru sectorul construcțiilor, gândite și programate în ordonanța 114 să se aplice zece ani, chiar se vor aplica zece ani și nu vor fi scoase sau modificate mai mult sau mai puțin în viitor. Ca atare, o firmă poate să se gândească să acționeze prudent în aceste condiții, încercând să-și diminueze cât mai mult riscurile în fața acestor modificări fiscale neașteptate.
Noutățile despre care vorbim aici au apărut peste noapte în discuțiile guvernanților, au luat la fel de repede forma unei ordonanțe cu efecte imediate și pot fi la fel de repede șterse chiar de Guvern sau modificate de Parlament -- toate ordonanțele ajung acolo pentru a fi aprobate sau respinse, iar uneori se întâmplă ca formele care ies din Parlament să fie radical schimbate față de cele adoptate de Executiv.
Chiar miercuri, într-o conferință de specialitate, Eugen Anicescu, country manager Coface România, a declarat că se așteaptă creșterea numărului insolvențelor în următoarea perioadă, cauzată de condițiile economice interne și externe, cele mai afectate fiind microîntreprinderile din construcții și comerț (sursa: Agerpres).
cyan 
econo