Asta înseamnă că Proiectul de lege pentru modificarea articolului 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, respins definitiv de către parlamentari, nu va ajunge să se aplice.
Deși, inițial, fusese adoptat atât de Senat, cât și de Camera Deputaților, în aprilie 2019, președintele țării a cerut, în luna noiembrie a aceluiași an, reexaminarea acestui proiect de act normativ.
Conform cererii de reexaminare a șefului statului, „repatrierea” aurului ar fi adus probleme majore țării noastre. „Considerăm că soluția legislativă preconizată nu ține cont de actualul context intern şi internațional, de rolul rezervelor internaționale şi nici de consecințele ce ar surveni în urma deciziei referitoare la depozitarea întregii rezerve de aur în țară. (...) Astfel, una dintre rațiunile stabilirii și menținerii rezervelor internaționale (inclusiv cele alcătuite din aur) este aceea de a crea și de a spori gradul de încredere într-o țară și de a permite negocierea unor costuri mai mici la împrumuturi sau alte tranzacții internaționale.
Or, intervenția legislativă supusă reexaminării ar putea avea drept consecință limitarea dreptului de a utiliza rezervele de aur în realizarea atribuțiilor legale ale BNR, ceea ce ar putea crea premisele creșterii costurilor de finanțare. Acest aspect ar putea interfera cu realizarea obiectivelor ce derivă din statutul BNR și, implicit, cu independența băncii centrale. Subsecvent, consecinţa următoare ar putea fi afectarea credibilității cu privire la capacitatea Băncii Naționale a României de a-și îndeplini, pe termen mediu și lung, obiectivul său fundamental de asigurare și menținere a stabilității prețurilor”, scria în document.
În urma acestei cereri de reexaminare, proiectul a fost, din nou, adoptat de Senat, dar Camera Deputaților avea ultimul cuvânt de spus.
Principalul scop al legii era „repatrierea” aurului României. Mai precis, BNR ar fi fost obligată să țină în țară întreaga rezervă de aur a României, astfel încât nici măcar un singur procent să nu mai fie depozitat în străinătate.
Conform expunerii de motive a inițiativei legislative, în prezent, în jur de 60% din rezervele de aur ale României sunt depozitate în străinătate. Pe deasupra, acest aur nu aduce niciun avantaj României, ci doar generează costuri de depozitare.
„Nimic din situația economică a României nu mai justifică păstrarea unei asemenea cantități de aur ca rezervă în străinătate, cu costurile aferente, deloc de neglijat, în condițiile în care această rezervă poate fi păstrată și suplimentată, în mod corespunzător, în depozite din țară. Deținerea unei cantități de aur în depozite constituite în străinătate nu trebuie, în mod necesar, interzisă, dar aceasta ar trebui limitată cantitativ și condiționată de obținerea unor venituri prin tranzacționare și alte operațiuni specifice”, era lămurit în expunerea de motive a proiectului de lege respins de către parlamentari.
Atenție! Modificările nu se pot aplica. Din moment ce proiectul a fost respins de Camera Deputaților, Forul decizional în acest caz, acesta și-a încetat parcursul legislativ.
Comentarii articol (5)