Proiectul Legii privind executarea pedepselor

    Proiectul noului Cod penal, care se aflã în procedurã finalã în faþa Parlamentului, instituie un nou sistem de pedepse bazat pe principii de drept statornicite în multiple documente internaþionale ºi acceptate de legislaþiile europene. Pentru ca pedepsele prevãzute în noul Cod penal sã poatã fi aplicate ºi executate, este nevoie de elaborarea unei noi legi privind executarea pedepselor, proiectul de faþã realizând acest obiectiv.

    Proiectul Legii privind executarea pedepselor se înscrie în contextul general al unificãrii legislaþiei penale europene ºi în cel special al integrãrii europene ºi euroatlantice a României. Prin proiect se realizeazã o reformã a sistemului de executare a pedepselor, noua reglementare fiind superioarã celei în vigoare, proiectul reprezentând un instrument modern ºi eficace în lupta împotriva infracþiunilor.

    Proiectul privind legea executãrii pedepselor îºi fundamenteazã reglementãrile în primul rând pe urmãtoarele documente internaþionale: Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului, adoptatã de ONU, Convenþia europeanã pentru apãrarea drepturilor omului ºi libertãþilor fundamentale, Recomandãrile în materie ale Comitetului de Miniºtri al Consiliului Europei, în special Recomandarea nr.R(87)3 din 1987 privind regulile penitenciare europene, R(80)11 din 1980 privind detenþia preventivã, R.1245(1994) privind detenþia persoanelor în stare de judecatã, R(92)16 privind regulile europene referitoare la aplicarea sancþiunilor ºi mãsurilor comunitare, R(97)12 privind personalul însãrcinat cu aplicarea sancþiunilor ºi mãsurilor comunitare, R(89)12 privind educaþia în penitenciare, R(98)7 privind aspectele de ordin etic ºi de sãnãtate din penitenciare.

    Structura proiectului reflectã noutatea conþinutului ºi sistematizãrii reglementãrilor referitoare la pedepse din proiectul noului Codul penal. Astfel, dupã Titlul I „Dispoziþii generale”, proiectul conþine reglementãri referitoare la executarea pedepselor principale neprivative de libertate (Titlul II), iar prevederile referitoare la executarea pedepselor principale privative de libertate fac obiectul Titlului IV. Executarea mãsurilor preventive privative de libertate sunt reglementate în Titlul V, iar ultimul Titlu cuprinde Dispoziþii tranzitorii ºi finale (Titlul VI).

    Prezentãm câteva din reglementãrile proiectului pe care le socotim mai reprezentative:

    În Titlul I „Dispoziþii generale” sunt prevãzute norme cu valoare de principiu, cum sunt cele referitoare la legalitatea executãrii pedepselor (art.1), la faptul cã pedepsele se executã numai în temeiul hotãrârii judecãtoreºti definitive de condamnare (art.2) ºi în condiþii care sã asigure respectarea demnitãþii umane (art.3), la interzicerea supunerii persoanelor care executã o pedeapsã la torturã, tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente (art.4), la interzicerea discriminãrii în executarea pedepsei (art.5), precum ºi la judecãtorul delegat pentru executarea pedepselor, care supravegheazã ºi controleazã asigurarea legalitãþii în executarea pedepsei privative de libertate ºi îndeplineºte ºi alte atribuþii prevãzute de proiect (art.6).

    Titlul II „Executarea pedepselor neprivative de libertate” este structurat în douã Capitole destinate reglementãrii executãrii celor douã pedepse principale neprivative de libertate: munca în folosul comunitãþii ºi amenda sub forma zilelor amendã. În ce priveºte munca în folosul comunitãþii (Cap.I), reglementãrile privesc organizarea executãrii acestei pedepse, stabilindu-se domeniile ºi locurile unde se poate executa aceastã pedeapsã, (în domeniul serviciilor publice, gestionate de autoritãþile administraþiei publice, în cadrul asociaþiilor ºi fundaþiilor, abilitate în acest scop de instanþa de judecatã), precum ºi activitãþile în folosul comunitãþii care pot fi efectuate în executarea pedepsei, ca ºi persoanele ºi autoritãþile care exercitã supravegherea ºi controlul executãrii. Se reglementeazã, de asemenea, modul de executare a muncii în folosul comunitãþii ºi anume procedura de urmat, încheierea judecãtorului delegat pentru executarea pedepsei, obligaþiile condamnatului, durata, locul ºi condiþiile de executare etc.

    Titlul III priveºte „Executarea mãsurilor de supraveghere ºi a obligaþiilor dispuse de instanþã potrivit Codului penal”.

    Titlul IV, numit „Executarea pedepselor principale privative de libertate” este structurat în Capitole ºi anume:

    Capitolul I priveºte organizarea executãrii pedepselor principale privative de libertate, prevãzute de proiectul noului Cod penal: închisoare, închisoare strictã, detenþie severã ºi detenþiunea pe viaþã. Se prevede, astfel, în primul rând, cã toate aceste pedepse se executã în locuri anume destinate, denumite penitenciare, care sunt înfiinþate, prin ordin al ministrului justiþiei, în subordinea Administraþiei Naþionale a Penitenciarelor, cã organizarea ºi funcþionarea lor se stabileºte prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justiþiei, care se publicã în Monitorul Oficial al României ºi pe pagina de Internet a Ministerului Justiþiei ºi a Administraþiei Naþionale a Penitenciarelor. Totodatã se prevede cã pentru anumite categorii de persoane condamnate la pedepse privative de libertate se pot înfiinþa penitenciare speciale ºi anume a)penitenciare pentru minori, b) penitenciare pentru femei, c) penitenciare – spital. De asemenea, este importantã prevederea care stabileºte cã în cadrul penitenciarelor se pot înfiinþa secþii speciale de arestare preventivã, unde pot fi þinute numai persoanele condamnate printr-o hotãrâre definitivã la o pedeapsã privativã de libertate, care sunt cercetate în stare de arest în altã cauzã.

    În Capitolul II al Titlului IV sunt reglementate regimurile de executare a pedepselor privative de libertate bazate pe sistemul progresiv de executare a pedepsei, persoanele condamnate având posibilitatea, în condiþiile legii, sã treacã dintr-un regim în altul.

    Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt: a)regimul de maximã siguranþã b) regimul închis, c) regimul semi-deschis, d) regimul deschis.

    Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate se diferenþiazã în raport cu gradul de limitare a libertãþii de miºcare a persoanelor condamnate, modul de desfãºurare al activitãþilor ºi condiþiile de detenþie. Proiectul defineºte fiecare din aceste regimuri de executare a pedepselor, determinând strict felul ºi durata pedepsei, modalitãþile de supraveghere ºi pazã, de cazare, prestarea muncii, activitãþile socio-educative etc., ce caracterizeazã fiecare regim.

    Proiectul cuprinde, de asemenea, norme privind personalizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate.

    Titlul IV mai cuprinde, de asemenea, reglementãri privind condiþiile de detenþie, precum ºi proceduri referitoare la drepturile ºi obligaþiile persoanelor condamnate, aceste reglementãri fiind în concordanþã cu principiile ºi normele internaþionale, cu prevederile Constituþiei, cu practica Curþii Europene a Drepturilor Omului. Un alt Capitol al Titlului IV este consacrat reglementãrii muncii prestate de condamnaþi, alt Capitol activitãþilor socio-educative, instruirii ºcolare ºi formãrii profesionale a persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate, iar urmãtoarele Capitole privesc „Recompense ºi sancþiuni disciplinare”, „Liberarea condiþionatã”, „Documentele întocmite de Administraþia Penitenciarã.

    Titlul V se referã la executarea mãsurilor preventive privative de libertate. Reglementãrile din acest Titlu respectã prevederile internaþionale în domeniu, instituind un regim special de detenþie pentru persoanele care sunt reþinute sau arestate preventiv, diferit de regimul pentru persoanele condamnate.

    Astfel, se prevede, printre altele, cã reþinerea ºi arestarea preventivã în cursul urmãririi penale se executã în centrele de reþinere ºi arestare preventivã care funcþioneazã în subordinea Ministerului Administraþiei ºi Internelor, iar arestarea preventivã în cursul judecãþii se executã în centrele de arestare preventivã care funcþioneazã în subordinea Administraþiei Naþionale a Penitenciarelor.

    Ultimul Titlu prevede, ca dispoziþii tranzitorii, cã în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, judecãtorul delegat pentru executarea pedepselor stabileºte, pentru fiecare persoanã condamnatã la o pedeapsã privativã de libertate, regimul de executare, conform dispoziþiilor Codului penal ºi ale acestei legi. De asemenea, ca dispoziþii finale, se prevede cã legea intrã în vigoare la data intrãrii în vigoare a noului Cod penal ºi cã pânã la data intrãrii în vigoare a acestei legi Guvernul va adopta, prin hotãrâre, regulamentul de aplicare a dispoziþiilor acesteia, precum ºi cã se abrogã Legea nr.23/1969 privind executarea pedepselor ºi orice alte dispoziþii contrare.