UPDATE: Modificările făcute la Legea zilierilor ar putea descuraja munca sezonieră cu acte în regulă

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative, care fost publicată în Monitorul Oficial pe 19 aprilie 2019 și se aplică deja, cuprinde mai multe modificări la Legea zilierilor.

O parte dintre aceste modificări corectează, de fapt, alte modificări făcute la finele anului trecut, tot prin OUG, când sfera domeniilor în care se poate munci ca zilier s-a restrâns drastic, la trei domenii. Prin ordonanța publicată pe 19 aprilie vedem că Guvernul a pus la loc câteva domenii în care zilierii n-au mai putut fi folosiți de la modificarea din decembrie (mai multe detalii despre extinderea domeniilor, aici).

Ordonanța mai vine cu planul unui registru electronic al zilierilor, în locul celui fizic pe care firmele și alți beneficiari trebuie să-l țină actualmente și cu obligarea zilierilor să contribuie la pensie, la fel ca salariații. Din anumite puncte de vedere, de aici pot să apară unele efecte contrare celor urmărite prin OUG.

 1.  Obligarea zilierilor să plătească CAS

Momentan, din indemnizația cu care trebuie să fie plătiți zilierii se percepe doar impozitul de 10%, fără alte contribuții. Și în cazul zilierilor există o indemnizație minimă ce trebuie acordată, tot așa cum pentru salariații există salariul minim. Astfel, beneficiarii trebuie să-i plătească pe zilieri pe ora de lucru cu cel puțin valoarea/oră a salariului minim brut (aproximativ 12,4 lei/oră).

Din valoarea brută se scade impozitul pe venit și obținem valoarea netă minimă cu care ar trebui să rămână un zilier după o oră de muncă: puțin peste 10 lei.

Cota de CAS este de 25% din venitul brut, ceea ce înseamnă să mai scădem din cei 10 lei încă vreo 3 lei, prin urmare, zilierului îi vor rămâne 7 lei/ora de muncă.

În contextul în care se va impune și CAS-ul (pe care beneficiarul va trebui să-l vireze la buget, nu zilierul), începând din mai, dacă zilierului nu i se va mări indemnizația brută, atunci va pierde semnificativ în urma perceperii contribuției la pensii.

Într-adevăr, aceștia nu contribuie la ora actuală la sistemul de pensii (decât dacă se asigură voluntar, prin contract cu casa). Ei sunt, așa cum se punctează și în expunerea de motive a OUG, "lipsiți de drepturile conferite de sistemul public obligatoriu de asigurări sociale și de sănătate" (cu toate astea, nu vor fi obligați să contribuie și la sănătate, putând s-o facă doar dacă vor, prin declarația unică).

Dacă ne uităm la proiectul noii legi a pensiilor (declarat neconstituțional și întors în Parlament), vedem că inițiatorii au punctat clar că nu vor să se mai acorde pensii celor pentru care nu s-a plătit efectiv CAS și care nu au vechimea minimă în muncă, aceștia urmând să fie considerați asistați social, nu pensionari. Zilierii, în această situație, ar fi vădit dezavantajați.

Până la stabilirea dreptului de pensie însă, zilierii cărora beneficiarii nu le vor da indemnizații care să acopere CAS-ul de plată vor câștiga semnificativ mai puțin. Dacă și măsura în care contribuțiile acestea le vor profita la stabilirea dreptului de pensie este o chestiune ce nu poate fi apreciată în acest moment, însă singurul lucru cert și palpabil în urma CAS-ului obligatoriu pentru ei este că la buget vor ajunge niște sume de bani în plus.

Sau mai rămâne ipoteza în care zilierii vor refuza să mai lucreze cu forme legale și se vor înțelege cu beneficiarii să facă o muncă necalificată complet pe lângă lege, care să nu respecte nici minimele cerințe din Legea zilierilor.

Pe de altă parte, aceeași OUG aduce în sarcina beneficiarilor obligația de a le plăti îngrijirile medicale necesare zilierilor implicați în accidente de muncă sau care capătă boli profesionale. Vorbim de un mare avantaj pentru zilieri, dar, în același timp, de o posibilă "sperietoare" pentru firmele și alte persoane care apelează la munca zilieră.

 2.  Registrul electronic în locul celui scris

În mare, înlocuirea registrului scris obligatoriu de ținut de către beneficiarii de muncă zilieră cu unul electronic înseamnă mai puțină maculatură și apropierea de sistemul Revisalului, folosit pentru contractele de muncă. Registrul va funcționa efectiv atunci când sistemul va fi cumpărat de Inspecția Muncii.

În registrul electronic al zilierilor se vor transmite inspectoratului de muncă, zilnic, înainte de începerea activității de către fiecare persoană care va munci pentru beneficiar. Și registrul fizic, pe hârtie, se completează zilnic (săptămânal pentru unele categorii de zilieri); transmiterea lui către inspectorat se face lunar, potrivit Legii nr. 52/2011. În registrul fizic zilierii semnează (trebuie să semneze, potrivit legii), dar în cel electronic nu se va pune problema de așa ceva.

"Dovada plății remunerației se face prin semnătura zilierului în Registru", scrie în forma actuală a legii. Chestiunea aceasta nu se va mai aplica în viitoarea formă a legii, sub efectul modificărilor aduse OUG la care ne referim. Este evident că aici vorbim de o prevedere în favoarea zilierului. Dacă admitem că, într-o zi, cel care completează registrul uită să-l treacă pe unul dintre zilieri, acesta din urmă riscă să nu mai poată dovedi că avea dreptul la remunerație pe ziua respectivă, dacă s-a stabilit ca banii să fie plătiți la finele săptămânii, nu la finele fiecărei zile de muncă.

Tehnologizarea acestui registru își va putea atinge scopul și beneficia nu doar statului, care urmărește o muncă în acord cu legea, ci și beneficiarului, și zilierului, dacă modul de funcționare a acestui registru va fi suficient de bine reglementat și dacă registrul va funcționa într-un sistem care să nu sufere de blocaje (având în vedere că vorbim de transmiteri de informații care vor trebui să se facă zilnic).