În acest caz, e util de precizat faptul că facilitățile acordate pentru munca în construcții prevăzute de Ordonanța de urgență nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare nu sunt aplicabile și în cazul salariaților temporari, puși la dispoziție de agentul de muncă temporară unei societăți comerciale, în calitate de utilizator, ce activează în domeniul construcțiilor.
Astfel, agentul de muncă temporară este o firma de leasing de personal autorizată de Ministerul Muncii, care încheie contracte cu salariați temporari pentru a-i pune la dispoziția utilizatorului care poate fi o persoană fizică sau juridică. Acesta recrutează salariați strict pentru perioada în care are nevoie de ei, îi supraveghează și îi coordonează în timpul executării sarcinii pentru care au fost angajați.
Noțiunile de agent de muncă temporară, salariat temporar și utilizator de salariat temporar sunt prevăzute în Codul muncii, iar relația dintre cele trei părți este bazată pe două tipuri de contracte:
- unul de natură comercială, încheiat între utilizator (firma de construcții) și agentul de muncă temporară, și
- unul de muncă, încheiat de agentul de muncă temporară cu salariatul temporar, în vederea punerii la dispoziția utilizatorului a salariatului temporar pe durata unei misiuni temporare.
Agentul de muncă temporară este persoană juridică, autorizată de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, care încheie contracte de muncă temporară cu salariați temporari, pentru a-i pune la dispoziția utilizatorului, cu scopul de a lucra pe perioada stabilită de contractul de punere la dispoziţie sub supravegherea şi conducerea acestuia.
Prin utilizator de salariat temporar se înțelege persoana fizică sau juridică pentru care, și sub supravegherea și conducerea căreia, muncește temporar un salariat temporar pus la dispoziție de agentul de muncă temporară.
Munca prin agent de muncă temporară implică așadar o relație triunghiulară ce se creează între angajat, angajator și utilizator. În cadrul acestei relații se încheie două contracte:
- contractul de muncă temporară încheiat între agentul de muncă temporară și salariat, și
- contractul de punere la dispoziție încheiat între agentul de muncă temporară și utilizator.
Astfel, agentul de muncă temporară pune la dispoziția utilizatorului un salariat angajat prin contract de muncă temporară, în baza unui contract de punere la dispoziție încheiat în formă scrisă.
Pentru fiecare misiune nouă între părți se încheie un contract de muncă temporară.
Una dintre condițiile cumulative pe care trebuie să le îndeplinească agentul de muncă temporară pentru a fi autorizat este și aceea ca în actul constitutiv să fie prevăzut ca obiect principal de activitate Activități de contractare, pe baze temporare, a personalului, conform codului CAEN 7820.
Dacă agenții de muncă nu au codurile CAEN corespunzătoare activităților pentru care se acordă facilitățile fiscale pentru construcții nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Codul Fiscal. Prin urmare, aceștia nu beneficiază de facilitățile fiscale prevăzute de OUG 114/2018.
În cazul în care agentul de muncă temporară desfășoară și activități corespunzătoare codurilor CAEN specifice sectorului de construcții, prevăzute la art. 60 pct. 5 din Codul Fiscal pentru acest aspect, beneficiază de facilitățile fiscale dacă sunt îndeplinite cumulativ și celelalte condiții pentru acordarea facilităților prevăzute pentru construcții.
Reamintim condițiile:
1. Angajatorii trebuie să desfășoare activități în sectorul construcții care cuprind:
- activitatea de construcții definită la codul CAEN 41.42.43 – secțiunea F – Construcții;
- domeniile de producere a materialelor de construcții, definite de următoarele coduri CAEN:
• 2312 – Prelucrarea și fasonarea sticlei plate;
• 2331 – Fabricarea plăcilor și dalelor din ceramic;
• 2332 – Fabricarea cărămizilor, țiglelor și altor produse pentru construcții din argilă arsă;
• 2361 – Fabricarea produselor din beton pentru construcții;
• 2362 – Fabricarea produselor din ipsos pentru construcții;
• 2363 – Fabricarea betonului;
• 2364 – Fabricarea mortarului;
• 2369 – Fabricarea altor articole din beton, ciment și ipsos;
• 2370 – Tăierea, fasonarea și finisarea pietrei;
• 2223 – Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcții;
• 1623 – Fabricarea altor elemente de dulgherie și tâmplărie pentru construcții;
• 2512 – Fabricarea de uși și ferestre din metal;
• 2511 – Fabricarea de construcții metalice și părți componente ale structurilor metalice;
• 0811 – Extracția pietrei ornamentale și a pietrei pentru construcții, extracția pietrei calcaroase, ghipsului, cretei și a ardeziei;
• 0812 – Extracția pietrișului și nisipului;
• 711 – Activități de arhitectură, inginerie și servicii de consultanță tehnică.
2. Angajatorii realizează cifra de afaceri din activitățile menționate mai sus în limita a cel puțin 80% din cifra de afaceri totală, calculată cumulat de la începutul anului, inclusiv luna în care aplică scutirea.
3. Veniturile brute lunare din salarii și asimilate salariilor, realizate de persoanele fizice pentru care se aplică scutirea, sunt cuprinse între 3.000 și 30.000 lei lunar inclusiv și sunt realizate în baza contractului individual de muncă.
4. Scutirea se aplică potrivit instrucțiunilor la ordinul comun al ministrului finanțelor publice, al ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice și al ministrului sănătății, prevăzut la art. 147 alin. (17), iar Declarația privind obligațiile de plata a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidență nominală a persoanelor asigurate reprezintă declarație pe propria răspundere pentru îndeplinirea condițiilor de aplicare a scutirii.
Dacă sunt respectate condițiile mai sus menționate, vom avea:
- Salariul minim brut construcții: 3.000 lei
- CAS (25%, reducere cu 3,75%, adică 21.25%): 638 lei
- CASS (10%, sunt scutiți): 0
- Impozit pe venit (10%, sunt scutiți): 0
- Salariul net: 2.362 lei
- CAM (2,25%, prevăzut a se reduce la 0,3375%): 10 lei.
Pentru a plăti un salariu net de 2.362 lei în domeniul construcții, angajatorul cheltuie 3.010 lei.
Atenție! Taxele salariale reduse pentru domeniul construcțiilor nu se pot aplica momentan. Aceste facilități trebuie acordate ca ajutor de stat, iar legislația din domeniul ajutorului de stat implică necesitatea autorizării de către Comisia Europeană. Până acum Guvernul n-a anunțat că ar fi aprobat o asemenea schemă de ajutor de stat.
Prin urmare, până la apariția schemei de ajutor de stat cota CAM trebuie să rămână la valoarea normală de 2,25%. Recent, Fiscul a venit cu o nouă versiune electronică a declarației 112 și cu obligația depunerii unor rectificative pentru cei care au aplicat cota redusă de 0,3375% la CAM în domeniul construcțiilor și, implicit, a plății din urmă a diferențelor de bani.
Comentarii articol (0)