Trei abilități necesare pentru îmbunătățirea muncii în echipe

Dar construirea unei echipe performante nu este o misiune deloc ușoară pentru managerii unei organizații, indiferent dacă aceștia au abilități foarte bune de leadership.

Nu trebuie să uităm faptul că munca în echipă este despre oameni cu experiențe și abilități profesionale variate, perspective diferite asupra vieții și, de multe ori, aceștia nu pot avea „chimie”, fapt care duce la situații conflictuale greu de gestionat. Pentru a depăși mai ușor aceste situații provocatoare și a crea un mediu propice performării fiecărui om din echipă e nevoie de efort și implicare din partea tuturor.

Legat de gestionarea situațiilor conflictuale și îmbunătățirea muncii în echipe, mi-a atras atenția recent un articol de pe Harvard Business Review care vorbește despre dobândirea a trei abilități esențiale:

Conștientizarea identității interioare

Self awareness-ul, așa cum este numit în engleză, se referă la o înțelegere cât mai bună a propriilor emoții, credințe și valori, înțelegere care ne ajută să reacționăm la stimulii externi.

Atunci când noi nu suntem conștienți de propriile resorturi interioare, suntem mai tentați să cădem în capcana ideii (eronate) că un anumit comportament al celorlalți e rezultatul unui caracter negativ sau să credem că faptele noastre sunt rezultatul anumitor circumstanțe.

Persoanele care au un nivel scăzut de self-awareness pot considera propriile valori și credințe ca fiind „adevărul absolut”, și pot, de multe ori, să nu recunoască că ceilalți au perspective (diferite), la fel de valide.

Dar fiecare dintre noi poate învăța să fie mai conștient de propriile trăiri interioare și să gestioneze mai eficient o situație conflictuală cu colegii sau managerul, reflectând asupra următoarelor întrebări:

• Cu ce fel de emoții mă confrunt?
• Care sunt faptele reale versus propriile percepții?
• Ce anume cred despre cealaltă persoană sau despre situația respectivă?

Autoconștientizarea lumii exterioare

Nu e suficient doar să ne înțelegem propriile emoții și acțiuni în relație cu ceilalți, dar și să putem vedea ce impact au ele pentru cei din jur. De multe ori, majoritatea persoanelor cu care lucrăm nu realizează cât de mult contează modul în care te comporți cu ceilalți și cum reacționezi în anumite situații.

Drept consecință, devine dificil pentru ei să recunoască și să valorifice punctele forte ale unui coleg performant, dar și să identifice corect acele comportamente care au un impact negativ asupra echipei. Fără posibilitatea de a măsura acești indicatori, procesul de îmbunătățire al muncii în echipă devine anevoios și dificil.

O modalitate bună de a ne dezvolta această abilitate a autoconștientizării stimulilor externi este să fim (mai) atenți la reacțiile celorlalți în timpul discuțiilor și să colectăm cât mai multe informații despre ei. Să nu uităm, însă, că, în multe cazuri, noi măsurăm propriile percepții și că interpretăm în mod subiectiv felul în care reacționează colegii în anumite situații.

Un exercițiu bun este să fim cât mai atenți la propriile emoții și acțiuni, și să ne gândim cum am ajuns să emitem anumite concluzii despre ceilalți. O abordare și mai directă este aceea de a le cere colegilor din echipă un feedback specific și sincer întrebând:

• Ce parte din activitatea pe care o fac nu este utilă?
• Dacă aș putea să schimb un lucru anume la modul în care interacționez cu echipa, care ar fi acela?
• Ce fac în timpul ședințelor cu ceilalți colegi și este util?

Oricât de incomode pot părea aceste întrebări, se pot dovedi a fi utile pentru a înțelege mai bine care sunt consecințele acțiunilor noastre și cum ne poziționăm corect față de ceilalți.

Responsabilitatea personală

De cele mai multe ori, când ne referim la responsabilitate la locul de muncă, ne ducem cu gândul la responsabilitățile altora și la „tragerea la răspundere” pentru felul în care au acționat.

Cei mai de succes manageri și lideri au o abordare diferită, concentrându-se pe asumarea propriilor responsabilități atunci când trebuie și e nevoie. Poate părea ușor la prima vedere, însă atunci când ne confruntăm cu o situație dificilă, mulți dintre noi acționăm greșit: dăm vina pe ceilalți, devenim defensivi, sau evităm problema.

Pentru a fi responsabil pentru propriile acțiuni, un manager sau un membru al echipei ar putea să urmeze următorii pași:

• Să recunoască atunci când ne confruntăm cu o problem în echipă – acesta se poate dovedi a fi cel mai dificil pas, deoarece e mai ușor să ignorăm și să ne prefacem că suntem extrem de ocupați.
• Să accepte că este și el parte din problemă (conflict) și că are o anumită contribuție la generarea situației curente.
• Să își asume responsabilitatea pentru a rezolva acea problemă sau conflict în echipă.

Dacă facem o schimbare cât de mică a modului de gândire la nivelul echipei, felul în care procesăm informațiile primite de la colegi și modul în care răspundem, acțiunile noastre directe pot avea un impact pozitiv semnificativ asupra întregii echipe și pot duce la creșterea performanței lor.

Articol preluat de pe www.portalhr.ro. Puteți citi aici articolul original.