Țipatul la copii este la fel de dăunător ca bătaia. Strategii ca să renunțați la țipete

Articol scris de Mihaela Călin

Amintește-ți că la origine, cuvântul „a disciplina” însemna „a învăța pe cineva”, așa că ar fi mai bine să cauți acele oportunități pentru a-ți instrui copilul, nu doar să-l pedepsești pentru o greșeală.

Studiul de la Universitatea din Pittsburgh

Nimeni nu-și dorește să țipe la propriul copil și, de obicei, ne simțim prost când se întâmplă acest lucru. Dar majoritatea dintre noi nu știm că țipatul la copii ar putea fi la fel de dăunător ca și bătaia pe care noi o luam de la părinții noștri când eram mici.

Studiul de la Universitatea din Pittsburgh, lansat în septembrie 2018, a urmărit 967 de copii de gimnaziu pe o perioadă de doi ani. Cei ai căror părinți au folosit „disciplina verbală severă”, cum ar fi țipatul, jignirile și insultele, au fost mai predispuși să fie deprimați sau să aibă probleme de comportament. De asemenea, studiul a constatat că acest tip de disciplină nu a fost eficace în a-i face pe copii să se oprească din ceea ce făceau. Dar și faptul că țipatul la copii a fost dăunător inclusiv pentru cei care trăiau, în general, într-un mediu familial cald și iubitor.

„Dacă țipi la copilul tău, fie faci pe cineva să țipe înapoi la tine, fie faci pe cineva să se simtă rușinat și să se retragă”, a spus Meghan Leahy, mama a trei copii și antrenor de parenting în Northwest Washington. „Ori crești agresivitatea ori crești rușinea la copil. Acestea nu sunt caracteristicile pe care părinții și le doresc la copiii lor”.

Este aproape imposibil să nu țipi niciodată la copilul tău

Există, desigur, o diferență între a fi abuziv verbal și a folosi o voce puternic ridicată. Doar strigatul nu este întotdeauna dăunător, deși surpriza schimbării bruște a volumului vocii poate determina un copil să se teamă sau să fie anxios. Este ceea ce se spune adesea că este dăunător, spune Deborah Sendek, director de programe pentru „Centrul Pentru Disciplină Eficace” (CED).

„Când oamenii ridică vocea, de obicei, mesajul nu este «Vai, te iubesc, ești un copil minunat»”, a spus Sendek. „Ci spuneți de obicei ceva negativ și distrugeți stima de sine.”

Este aproape imposibil să nu țipi niciodată la copilul tău. Se va întâmpla. Chiar dacă nu-ți jignești copilul, există modalități mai eficiente de a face față problemelor de disciplină decât să țipi la el, a spus Leahy.

„Adolescenții și preadolescenții, în special, ne găsesc punctele slabe, iar atunci când sunt cu totul sfidători în ceea ce fac, vom țipa la ei “, a spus Leahy, a cărei fiică va face 10 ani în curând.

Ce pot face părinții pentru a ajunge la acel copil care, în ciuda faptului că a fost rugat de 10 ori să se spele pe dinți, încă se mai hlizește cu fratele său și urmează să întârzie la școală? Iată sugestiile experților în parenting despre cum să nu te transformi într-un nebun. Și cum să-ți revii din momentele (sperăm noi rare) când țipi la copilul tău.

Ia o pauză

Uneori este mai bine să apeși butonul de pauză și să revii la problemă peste 20 de minute sau în dimineața următoare.

Când copiii lui Hoefle, acum cu vârste cuprinse între 19 și 24 de ani, erau mici și ea simțea că își pierdea cumpătul, lua în gură o bomboană tare sau se uita la o poză drăgălașă cu copiii ei. Adesea aceste lucruri erau suficiente pentru a o face să-și gândească răspunsul mai atent.

De asemenea, ea a apelat la abordarea neconvențională de a le permite copiilor ei să părăsească încăperea dacă țipa la ei. Pentru cei mai mulți părinți părăsirea camerei ar duce la escaladarea mâniei, dar Hoefle a spus că a făcut-o ca să se oprească și să se gândească la ceea ce a spus și cum s-a simțit copilul. „Era suficientă o pauză”, a spus ea, „pentru a-mi reconsidera modul în care să-mi gestionz furia”.

„Dacă descoperiți că ceea ce spun este lipsit de respect, aveți permisiunea de a pleca, pentru că nimeni nu ar trebui să fie supus la așa ceva”, a spus Hoefle, a cărei carte îi sfătuiește pe părinți să reziste nevoii de a-și cicăli și controla copiii.

Pune stop argumentelor recurente

Află când și de ce îți pierzi cel mai adesea cumpătul, a spus Hoefle.

Țipi la fiul tău în fiecare dimineață, pentru că stă prea mult la duș, când tu încerci să-i scoți pe toți pe ușa la timp? Atunci discută cu el despre ce puteți face pentru ca lucrurile să meargă mai bine.

Vino cu o strategie care atacă rădăcina problemei, fie că folosești un cronometru care să-i reamintească atunci când trebuie să iasă de la duș sau că face duș cu o seară înainte. Dacă implici copilul în crearea planului, a spus Hoefle, este mai probabil ca el să participe la executarea lui.

„Dacă poți anticipa ce se va întâmpla, poți face un plan”, a spus Hoefle. „Dacă lucrurile merg așa tot timpul, ce ai de gând să faci diferit ca adult? Poți să-i spui copilului tău: «Trebuie să creăm o rutină de dimineață care să funcționeze pentru tine. Ce pot face pentru a fi de ajutor?»”

Fii clară și constantă în legătură cu așteptările pe care le ai

Copiii își doresc și tânjesc după limite și structură, deci este important ca părinții să stabilească limite și să se țină de ele, a spus Sendek.

Nu intra în obișnuința de a-i cere copilului să facă ceva de mai multe ori. În schimb, cere-i să facă ceva (să zicem, să se spele pe dinți) și spune-i ce se va întâmpla dacă nu o face. Fii precisă și consecventă, chiar dacă cel mic încearcă să scape de consecințe și să negocieze.

Dă-i copilului șansa să vorbească

„Cea mai bună modalitate de a-ți face copilul să creadă în consecințe este să-l implici în crearea lor”, a spus Jennifer Powell-Lunder, creatoarea forumurilor web It’s a Tween’s Life și Talking Teenage.

Dacă te lupți pentru ca micuțul tău să-și termine temele seara, spune-i că trebuie să fie făcute și pregătite pentru verificare până la ora 7:00, în fiecare zi. Spune-i clar că dacă nu sunt gata la timp, va urma o consecință. Întreabă-l pe el care ar fi pedeapsa potrivită.

S-ar putea să creadă că nu îl iei în serios și va sugera ceva de genul fară broccoli timp de o săptămână. Lucrați împreună pentru a descoperi cele mai potrivite consecințe pentru diferite încălcări ale regulilor.

Controlează-ți tonul

Când țipi, copilul tău nu-și va aminti ce ai spus. El își va aminti doar că ai țipat și cât de supărător a fost asta.

„E un răspuns fiziologic”, spune Sendek. „Când cineva țipă, sistemul tău intră în alertă.”

În loc să strigi, folosește un ton vocal pentru a atrage atenția copilului și pentru a-l lăsă să știe că ceea ce spui este important. Stai față în față cu el și aveți contact vizual.

Încetează să-l mai cerți și reconectați-vă

Ia o pauză de la ceea ce te enervează și petrece timp cu copilul tău citind sau jucându-vă un joc pentru a vă reconecta. Sau dacă te lupți cu privire la alegerile lui muzicale, spune-i de ce nu-ți plac, apoi întreabă-l ce-i place lui la acel gen muzical. Puteți reveni la sursa conflictului mai târziu.

„Modelați un comportament minunat pentru adolescenții voștri și învățați-i că, atunci când aveți un conflict, există alte modalități de a le rezolva și de a avea succes”, a spus Powell-Lunder.

În sistemul lui Hoefle, această politică a fost numită „Opriți-vă. Cereți-vă scuze. Mâncați împreună o înghețată.”

Lasă lucrurile mici să treacă

„Cu toții ne dorim copii cu maniere perfecte la masă, igienă impecabilă și un caracter moral puternic. Uneori, totuși, trebuie să alegi ceea ce este cel mai important pentru tine sau siguranța copilului tău și să lași unele comportamente iritante, dar mai puțin dure, să scape”, a spus Sendek.

„Decide care sunt acele lucruri care sunt foarte grave pentru tine: droguri, sex, alcool”, a spus ea. „Acestea ar trebui să aibă consecințe cumplite. Cu alte lucruri, să fim mai toleranți: «Bine, nu ți-ai luat încălțămintea și asta mă înnebunește, dar pot trăi cu acest lucru.»”

Fii un model de comportament, cerându-ți scuze pentru că ai strigat

Țipatul la copii apare uneori chiar și în cazul celor mai răbdători părinți. Prin felul lor de a fi copiii ne fac să ne pierdem cumpătul. „Cel mai bun lucru pe care poți să-l faci este să-ți recunoști greșeala”, a spus Leahy.

Leahy a spus că atunci când și-a pierdut cumpătul cu fiica ei, i-a lăsat un bilețel după ce aceasta a plecat la culcare. In bilețel ea își cerea scuze pentru că a țipat și i-a sugerat să se întâlnescă a doua zi ca să vorbească despre ce s-a întâmplat și de ce a țipat.

„Nu este nimic rău în a spune că îți pare rău”, a zis Leahy. „Nu înseamnă că va obține ceea ce dorește, dar deschide ușa către comunicare, ceea ce este tot ce îmi doresc”.

Articol preluat de pe www.totuldespremame.ro. Puteţi citi aici articolul original.