Hotărârea CSM nr. 114/2019 pentru aprobarea Normelor privind asigurarea de răspundere civilă profesională obligatorie a judecătorilor și procurorilor a fost publicată azi în Monitorul Oficial și deja a intrat în vigoare.
Documentul, care vine după ce în 2018 s-a stabilit prin lege că asigurarea profesională este obligatorie, prevede că magistrații se asigură prin încheierea unui contract de asigurare de răspundere civilă profesională. Polița acoperă, practic, riscurile ce țin de greșelile pe care le fac judecătorii și procurorii din neglijență gravă, nu și greșelile intenționate.
„Fiecare judecător și procuror este obligat să se asigure profesional, prin încheierea unui contract de asigurare de răspundere civilă profesională, pentru riscurile rezultate ca urmare a erorilor judiciare cauzate de exercitarea funcției cu gravă neglijenţă, conform legii. Contractul de asigurare de răspundere civilă profesională nu acoperă riscurile rezultate ca urmare a erorilor judiciare cauzate de exercitarea funcției cu rea-credință”, este explicat în Hotărârea CSM nr. 114/2019. Asta în condițiile în care până acum nu exista nicio obligație pentru magistrați de a se asigura profesional.
Concret, contractul de asigurare se încheie, de obicei, pe 12 luni, dar există și posibilitatea încheierii pentru perioade de mai mulți ani. În plus, magistrații eliberați din funcție până azi pot încheia asigurări de răspundere profesională pentru perioade anterioare.
„Judecătorii și procurorii eliberați din funcție până la data intrării în vigoare a prezentelor norme pot încheia contracte de asigurare de răspundere civilă profesională pentru evenimentele și riscurile produse într-o perioadă anterioară, convenită cu asigurătorul”, scrie în act.
Mai precis, perioada retroactivă reprezintă „perioada maximă, cu începere de la o dată exactă de referință, anterioară intrării în vigoare a poliței de asigurare, în care se pot produce evenimentele asigurate”.
Primele de asigurare pot fi achitate fie integral, fie în rate, după cum stabilesc magistrații cu asigurătorii lor. Practic, contractul poate fi încheiat individual de către judecător sau procuror, dar este posibilă și încheierea contractului de către angajator (instanța sau parchetul).
„Contractul poate fi încheiat, cu acordul judecătorului sau procurorului, și de către instanța sau parchetul cu personalitate juridică care are calitatea de angajator pentru judecătorul sau, după caz, procurorul asigurat. Contractul se încheie în numele și pentru fiecare persoană asigurată, care va fi menționată într-un tabel anexat la poliță, cu precizarea limitelor de răspundere și a primelor de asigurare aferente fiecăreia, conform opțiunii exprimate. În acest caz, angajatorul reține și virează primele de asigurare în numele și pentru fiecare persoană asigurată”, este precizat în normele oficializate azi.
Dacă se merge pe varianta asigurării colective prin intermediul angajatorului, alegerea asigurătorului și a ofertei de asigurare se face transparent, prin consultarea magistraților vizați.
„Suma asigurată și primele de asigurare se stabilesc prin contractul de asigurare. Limita de despăgubire se poate stabili pentru întreaga perioadă asigurată, cumulat, pentru toate evenimentele asigurate intervenite pe durata de valabilitate a asigurării. Părțile pot negocia şi stabilirea unor sublimite de despăgubire pentru fiecare eveniment asigurat în parte”, mai scrie în document.
Bine de știut este că despăgubirile sunt plătite de asigurători direct statului român.
Normele publicate de CSM vin după ce anul trecut s-au făcut modificări legislative ce prevăd că magistrații răspund pentru erorile judiciare pentru care statul plătește despăgubiri. Mai precis, s-a stabilit concret că magistrații trebuie să încheie polițe de asigurare profesională, în condiții reglementate de CSM.
Comentarii articol (1)