Clasificarea contribuabililor în funcție de riscul fiscal: Cum vor fi controlați de ANAF

Într-o conferință de presă organizată luni în comun cu ministrul finanțelor publice, noua șefă a ANAF, Mirela Călugăreanu a făcut o scurtă trecere în revistă a chestiunilor pe care Agenția le are pe agendă în perioada următoare.

Pe lângă reducerea numărului foarte mare al declarațiilor fiscale existente, simplificarea lor, inclusiv a declarației unice, implementarea unui instrument pentru schimbul de informații cu marile companii, potrivit Agerpres, noua șefă a ANAF a menționat și noul mecanism prin care Fiscul își propune să prevină și să combată evaziune fiscală - cel care are în centru categorizarea contribuabililor în funcție de riscul fiscal pe care îl prezintă. 

În ianuarie, Legea nr. 30/2019 a introdus în legislația fiscală ideea de a administra contribuabilii în funcție de riscul fiscal, astfel încât toată lumea să se regăsească într-una dintre cele patru clase principale de risc (de la mic la ridicat). Relevante pentru încadrarea la o clasă de risc sau alta sunt aspecte ce țin de respectarea obligațiilor de declarare și plată. Între timp, ANAF nu a venit cu proceduri suplimentare și chestiunea este, în prezent, neimplementată.

La conferința de presă de luni, șefa ANAF a precizat că implementarea va începe în perioada următoare și că în cadrul ANAF se va dedica o direcție specială în acest sens: Direcţia Generală de Analiză de Risc va fi cea care va defini profilul standard de risc al contribuabilului. Potrivit Mirelei Călugăreanu, odată realizată încadrarea de risc într-o categorie sau alta, Fiscul va ști exact la cine să meargă în control.

Șefa ANAF nu a făcut referire la o categorie de risc fiscal sau alta, însă a precizat că organele fiscale vor avea o abordare graduală în cazul celor cu probleme: contribuabilul va primi mai întâi o notificare prin care află despre diferențele de impozite și taxe, apoi urmează medierea, după care, în funcție de comportamentul contribuabilului (dacă înțelege sau nu să se conformeze fiscal), vor începe controale inopinate, inspecții fiscale parțiale sau generale.

"(...) în funcţie de profilul de risc al contribuabilului, organele fiscale vor acţiona gradual aplicând întâi măsura notificării contribuabilului cu privire la posibilele diferenţe de impozite şi taxe, notificarea fiind urmată de mediere şi, în funcţie de feed-back-ul pe care îl primim de la contribuabil şi de modul în care acesta înţelege să se conformeze, urmează sau nu controale inopinate, inspecţii fiscale parţiale şi inspecţii fiscale generale", a declarat, mai exact, șefa ANAF, citată de Agerpres.

Mirela Călugăreanu s-a referit și la mediere, în discuția de mai sus. E vorba de medierea fiscală, introdusă și ea la nivel de teorie în legislația fiscală, tot la începutul acestui an, prin aceeași Lege nr. 30/2019 care a adus și încadrarea în cele patru profiluri de risc. Pe scurt, medierea fiscală a fost gândită ca o procedură benevolă cu Fiscul, în care contribuabilul poate să câștige timp și să evite măsurile de executare silită pentru datoriile fiscale.

Pe lângă implementarea mecanismului de încadrare în funcție de riscul fiscal, noua șefă a Agenției a promis și reducerea numărului de declarații fiscale (aproximativ 600 în total) ce trebuie depuse, inclusiv simplificarea declarației unice. 

În afară de acestea, potrivit Agerpres, a mai menționat și implementarea (mai întâi în sistem pilot) a unui instrument standard de schimb de informații între Fisc și marii contribuabili - consacrat la nivelul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică sub denumirea SAF-T (Fişierul Standard de Audit/Standard Audit File for Tax). SAF-T a fost creat ca să ajute autoritățile fiscale să desfășoare inspecții fiscale mai eficient, făcând posibilă identificarea mai ușoară a principalelor zone de neconformare în raportarea obligațiilor fiscale și e folosit momentan în numeroase state europene.

"Dacă vrem să facem pași spre reducerea evaziunii fiscale, ar trebui să preluăm rețetele care și-au dovedit eficiența în alte țări, în special în cele din jurul nostru, în loc să reinventăm roata venind cu propuneri discutabile, cum ar fi plata defalcată a TVA (split payment) sau un mecanism de înregistrare în scopuri de TVA vădit contrar legislației comunitare. Am experimentat astfel de metode în ultimii ani, iar rezultatele nu au apărut, evaziunea la TVA fiind la fel de mare", a spus Vlad Boeriu, partener Deloitte România, în legătură cu SAF-T.