Corupția în(tre) companii: Cum ajung privații să răspundă penal pentru mită și alte fapte similare

Corupția în mediul privat există, abundă, ar sublinia mulți, doar că nici atenția publică nu se canalizează pe ea într-atât cât o face cu faptele de corupție ce implică mediul public, politicieni etc., nici guvernanții nu aleg să-i acorde o prea mare importanță.

Actualitatea ne oferă însă un exemplu important de corupție privată, tradusă justiției: miercuri, DNA ne informează oficial că directorul general al unei marii companii de IT din România (filiala română a companiei Oracle, întrucât vorbim de o multinațională) este cercetat pentru luare de mită (corupție pasivă).

Sorin Mîndruțescu, directorul Oracle România, ar fi luat mită peste 860.000 de euro de la reprezentanți ai unor firme de IT (parteneri acreditați ai Oracle) pentru ca, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, să le pună la dispoziție oferte avantajoase privind produsele comercializate de Oracle, astfel ca respectivele societăți să poată să se înscrie și să participe la anumite licitații publice organizate de diverse instituții de stat sau cu capital de stat (concret, e vorba de licențele IT necesare instituțiilor). Suma totală ar fi fost primită nu odată, ci fracționat, în opt situații, în perioada septembrie 2009 - noiembrie 2013. Banii au fost primiți fie în conturi personale ale inculpatului, fie în conturi ale unor societăți controlate de inculpat, scrie în comunicatul DNA.

Cazul se bucură de mediatizare din două motive: primul, pentru că vorbim de o mare companie IT, al doilea, pentru că mita este semnificativă ca valoare.

Corupția în mediul privat este un destabilizator al sănătății mediului economic, afectează libera concurență, afectează relațiile de muncă și drepturile angajaților uneori, chiar drepturile consumatorilor, de la caz la caz. Faptele de corupție dintre privați sunt și pedepsibile penal și, în urma aplicării unei sancțiuni, compania în sine poate fi trasă în jos în mod semnificativ. Ca să nu mai spunem de genul de fapte care pot antrena răspunderea penală a companiei în sine.

Astfel, infracțiunile de corupție stabilite în Codul penal (luarea și darea de mită, traficul și cumpărarea de influență) se referă și la fapte dintre privați, nu e necesar întotdeauna ca o parte să fie din mediul public. Articolul 308 din Codul penal extinde aplicarea, mai exact. Numai că pedepsele sunt automat mai mici - potrivit codului, limitele speciale ale pedepselor se reduc cu o treime în cazul privaților.

Câteva exemple

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) definește corupția din sectorul privat ca fiind o direcționare greșită a resurselor organizaționale în beneficiul personal sau organizațional. Se manifestă în diverse forme, de pildă: mita (șpagă, într-un limbaj colocvial), extorsiunea, plățile care facilitează anumite fapte, înțelegeri etc., nepotismul, tranzacționarea de informații ș.a.

Într-o analiză publicată în februarie în legătură cu corupția din mediul privat, Oana Piticaș, White Collar Crime Practice Coordinator la firma de avocatură Noerr arăta că, în relația privat-privat, corupția a fost constatată cu precădere în legătură cu atribuirea preferențială a unui contract, în detrimentul competitorilor (analiza a fost făcută pe raportul de activitate al DNA din 2018, dar trebuie subliniat că nu toate faptele de corupție dintre privați pot fi de competența DNA).

Din exemplele date de OECD, nepotismul, ca formă de corupție în raporturile de muncă, ar putea să-i surprindă pe unii - pare mai ușor de înțeles în mediul public, când la stat sunt angajate persoane în acest fel, decât în mediul privat, unde conducerea unei companii ar putea invoca ideea că este liberă să angajeze pe oricine consideră potrivit.

Tot în relațiile de muncă, un exemplu de faptă de corupție este pretinderea unor sume de bani de către persoana responsabilă de la resurse umane pentru angajarea anumitor persoane, pentru protecția în cadrul companiei (contra unor sancțiuni disciplinare, să zicem) ș.a.

Compania în sine poate fi răspunzătoare penal (și desființată chiar) pentru fapte comise de angajați, colaboratori sau mandatarii săi (administratori, persoane cu funcţii de conducere care pot reprezenta persoana juridică în relaţia cu terţii). Vorbim, mai exact, de răspunderea penală a persoanei juridice.

Integritatea în afaceri

Dacă nu e corupție, atunci e integritate. Integritatea în afaceri este un deziderat, înseamnă asumarea unor măsuri anticorupție la nivel intern, urmărirea respectării celor asumate și insuflarea lor tuturor celor implicați. Totuși, e nevoie ca factorul public să-și aducă și el aportul. Lipsa unui cadru de principii și reglementări uniforme de bună guvernanță, etică și anticorupție aplicabile întregului mediu de afaceri în România este subliniată de Transparency International Romania într-un raport din 2016. În ultimii ani, guvernanții nu au arătat că ar avea planuri să se aplece asupra fenomenului corupției în mediul privat, cu toate că lupta anticorupție este pe buzele tutoror celor aflați sau care cochetează cu puterea.

Notă: Un exemplu de manual anticorupție la nivel de firmă, aici.

"România abundă în asemenea cazuri dovedite de «facilitări» ilegale ale afacerilor. De la infracțiunile mici și puțin mediatizate de dare sau de luare de mită și până la cazurile cele mai renumite de corupție, cu prejudicii aduse statului de milioane de euro, este evident că aceste fapte de corupție au un loc bine conturat în peisajul mediului de afaceri românesc.

Pentru afacerile care vor să se asigure nu că au spatele acoperit, ci că au un sistem de management anticorupție care prezintă garanții ridicate a unui comportament etic, ajutorul vine tot din mediul privat, din munca agregată a unui grup de lucru format din mai mult de 80 de experți din 44 de țări.

Este vorba despre Standardul „ISO 37001:2016 - Anti-Bribery Management System Standard”, publicat de ISO („International Organization for Standardization”) în octombrie 2016. Este primul standard internațional cu un asemenea obiectiv, aplicabil atât organizațiilor din sectorul public, cât și celor din mediul privat, indiferent de tip, dimensiuni sau obiect de activitate", spuneau avocații PeliFilip, în 2017, într-un material despre integritatea în afaceri publicat pe avocatnet.ro.

Altfel spus, instrumente care să ghideze companiile în clădirea integrității în afaceri există, doar că cele mai multe vin tot din efortul conjugat al privaților și al unor organizații suprastatale, mai puțin din partea statului.