De ce e posibil să ne trezim cu un nou val de cereri de insolvență din februarie 2020

Ordonanța Guvernului nr. 6/2019 impune deschiderea procedurii insolvenței, la solicitarea organelor fiscale, în trei mari situații în contextul mecanismului de restructurare financiară pe care-l conține pentru datornicii cu restanțe bugetare de peste un milion de lei la finele anului trecut:

1. Prima dintre acestea îi pune în risc chiar și pe cei care nu au intrat într-o astfel de mecanism de restructurare financiară: mai exact, organul fiscal va cere insolvența "în cazul în care debitorul nu depune solicitarea de restructurare" până la 8 februarie.

Desigur, ca să poată să depună solicitarea oficială de intrare în procedură a cărei dată-limită e pe 8 februarie, un contribuabil trebuie mai întâi să fi depus o notificare că e interesat de procedură, notificare al cărei termen e mult mai devreme - chiar la finele acestei luni. Prin urmare, debitorul la care se referă ordonanța aici este cel care a depus notificarea și n-a mai făcut și solicitarea de a intra în procedură, care are termen pe 8 februarie (adică în șase luni de când a intrat ordonanța în vigoare - 8 august).

2. A doua situație când organul fiscal e obligat să ceară insolvența, potrivit ordonanței, este cea în care se respinge cererea de restructurare și nu se emite acordul de principiu pentru acordarea unei eșalonări conform procedurii fiscale, iar debitorul nu achită obligațiile datoriile bugetare restante în termen de 90 de zile de la data comunicării deciziei de resingere.

Mai exact, e vorba de cei ale căror solicitări de intrare în procedură sunt respinse pe motivele prevăzute de ordonanță - asta poate să însemne fie că planul de restructurare nu e deloc fezabil, fie că nu aduc documentele sau acestea nu sunt făcute cum trebuie ș.a. - și care nu sunt eligibili nici pentru clasica eșalonare la plată. Aici se pot încadra cu ușurință cei a căror situație financiară nu mai permite niciun fel de redresare, nici chiar cea oferită prin această ordonanță.

3. A treia și ultima situație în care organul fiscal e obligat să aducă datornicul în insolvență este cea în care planul de restructurare eșuează și, apoi, datornicul nu plătește statului restanțele în cele 90 de zile pe care le are la dispoziție să o facă. Mai exact, aici vor intra cei care, deși intră în procedura de restructurare, nu respectă planul și nu duc procedura la bun sfârșit.

"Ne așteptăm ca pentru cei care nu vor depun o astfel de solicitare (de intrare în procedură - n.red.) după data de 8 februarie 2020 sau pe parcurs, dacă planurile vor eșua, să avem un nou val de solicitări de deschidere a procedurii insolvenței", a punctat Ana-Maria Iordache, partener D&B David și Baias, cu ocazia prezentării mecanismului în cadrul unei conferințe recent organizate de PwC România.

Asta, în contextul în care mecanismul, din economia condițiilor sale, nu pare accesibil firmelor private. Condițiile trasate pentru contribuabilii care vor să intre în mecanism sunt croite de așa natură că e greu de imaginat în practică prea multe companii private care să le bifeze, multe dintrele ele fiind fie deja în insolvență, fie cu eșalonări în derulare, fie cu obligațiile suspendate (pe larg, despre improbabilitatea ca cele peste 2000 de companii private identificate de Finanțe să poată să acceseze mecanismul, în acest material).

La momentul actual, procedura e perfect aplicabilă, având toate normele suplimentare și toate formularele fiscale aprobate și oficializate în Monitorul Oficial.