Caz impotriva Romaniei, respins de CEDO (Stanca vs.Romania)

România a câºtigat un nou proces la Curtea Europeanã a Drepturilor Omului de la Strasbourg, prin respingerea, de cãtre aceastã instanþã internaþionalã, ca inadmisibilã, a plângerii înaintate de reclamant în cauza Stanca împotriva României.

În cererea sa, reclamantul a invocat articolul 6 (1) din Convenþia Europeanã a Drepturilor Omului privind dreptul la un proces echitabil ºi articolul 4 din Protocolul nr. 7 al aceleiaºi Convenþii, privind dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de douã ori întrucât hotãrârea Tribunalului Militar Teritorial Bucureºti din 27 iunie 1991, prin care reclamantul fusese condamnat la 4 ani de închisoare pentru corupþie ºi complicitate la furt, dupã ce a fost supusã cãilor extraordinare de atac, a fost confirmatã de cãtre Curtea Supremã de Justiþie, la data de 6 octombrie 1999.

Curtea Europeanã a Drepturilor Omului, preluând întocmai observaþiile ºi argumentaþia juridicã prezentatã de cãtre instituþia Agentului Guvernamental, a respins ca inadmisibilã plângerea reclamantului, arãtând cã nu poate fi imputatã Guvernului român încãlcarea pretinsã de reclamant, nefiind angajatã rãspunderea statului român.

Relativ la articolul 6 (1) din Convenþie, Curtea Europeanã a decis cã pentru o parte din procedurã ea nu era competentã, evenimentele desfãºurându-se înainte de ratificarea de cãtre România a Convenþiei, iar pentru evenimentele care au avut loc dupã acest moment, Curtea a apreciat cã reclamantul nu  a respectat termenul de 6 luni impus de Convenþia Europeanã pentru sesizarea Curþii, precum ºi cã cererea era vãdit nefondatã, deoarece reclamantul a putut beneficia de o procedurã contradictorie, în cadrul cãreia ºi-a putut argumenta apãrarea, neexistând nici un indiciu al arbitrariului sau al unei proceduri inechitabile.

În ceea ce priveºte articolul 4 din Protocolul nr. 7 al Convenþiei Europene (dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de douã ori), Curtea a apreciat cã ºi acest capãt de cerere al reclamantului este vãdit nefondat întrucât în speþã nu este aplicabil acest articol, nefiind vorba despre 2 condamnãri ca urmare a aceleiaºi fapte.

A fost deschis spre semnare Protocolul nr. 14 la Convenþia pentru apãrarea drepturilor omului ºi a libertãþilor fundamentale

fara sa existe o legatura cu articolul de mai sus, ieri, 13 mai, cu ocazia reuniunii Comitetului Miniºtrilor al Consiliului Europei, desfãºuratã zilele acestea la Strasbourg, a fost deschis spre semnare Protocolul nr. 14 la Convenþia pentru apãrarea drepturilor omului ºi a libertãþilor fundamentale.

Pentru partea românã, Protocolul a fost semnat de secretarul de stat în cadrul MAE, Bogdan Aurescu, România înscriindu-se în rândul primelor state semnatare ale acestuia.  

Protocolul urmãreºte eficientizarea mecanismului de control instaurat prin Convenþie, avându-se în vedere în mod special creºterea continuã a volumului de activitate a Curþii. Printre modificãrile preconizate se numãrã posibilitatea creãrii unor posturi suplimentare de judecãtori, constituirea unor complete formate din judecãtor unic, ce se vor pronunþa asupra inadmisibilitãþii cererilor, extinderea competenþei comitetelor, care vor putea pronunþa hotãrâri privind fondul cauzelor. De asemenea, o altã evoluþie importatã o reprezintã faptul cã procedura soluþionãrii amiabile va putea fi demaratã în orice stadiu al proceselor aflate pe rolul Curþii.

În sfârºit, amendamentul care a stârnit cele mai vii dezbateri priveºte introducerea unui nou criteriu de admisibilitate a cererilor individuale. Astfel, potrivit textului ce urmeazã a fi adoptat, o cerere va putea fi declaratã inadmisibilã dacã reclamantul nu a suferit un dezavantaj semnificativ, afarã de cazul în care cererea sa nu a fost examinatã corespunzãtor de cãtre o instanþã internã.

Partea românã susþine adoptarea Protocolului nr. 14, apreciind cã aceasta este necesarã pentru eficientizarea activitãþii CEDO ºi a menþinerii în funcþiune a mecanismului de control al modului în care statele îºi îndeplinesc obligaþiile ce le revin în baza Convenþiei. În opinia Guvernului român, eficientizarea mecanismului de funcþionare a Curþii va permite instanþei de la Strasbourg sã se aplece cu mai mare atenþie asupra cauzelor care ridicã probleme importante de legislaþie ºi practicã în domeniul drepturilor omului la nivel naþional.       

Reforma mecanismului de control al CEDO va fi însoþitã de adoptarea unor acte normative ºi mãsuri concrete la nivel naþional, menite sã previnã încãlcãrile drepturilor omului ºi sã punã la dispoziþia celor care se considerã victime ale acestora remedii eficiente, apte sã conducã la recunoaºterea încãlcãrilor ºi repararea prejudiciilor suferite.