Legea nr. 106/2020 privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice a fost oficializată astăzi, după ce a fost adoptată de Parlament la începutul lunii iunie, iar vineri a primit și semnătura președintelui țării. Textul său, care se va aplica de joi, presupune ca violența domestică să includă și formele de violență cibernetică, cu toate consecințele ce decurg din asta.
Documentul vine și cu o definiție pentru violența cibernetică: "hărțuire online, mesaje online instigatoare la ură pe bază de gen, urmărire online, amenințări online, publicarea non-consensuală de informații și conținut grafic intim, accesul ilegal de interceptare a comunicațiilor și datelor private și orice altă formă de utilizare abuzivă a tehnologiei informației și a comunicațiilor prin intermediul calculatoarelor, telefoanelor mobile inteligente sau altor dispozitive similare care folosesc telecomunicațiile sau se pot conecta la internet și pot transmite și utiliza platformele sociale sau de e-mail, cu scopul de a face de rușine, umili, speria, amenința, reduce la tăcere victima".
Practic, inițiatorii au vrut să includă violența cibernetică în definiția violenței domestice, care se referă, conform Legii nr. 217/2003, la orice (in)acțiune intenționată de violență fizică, sexuală, psihologică, economică, socială ș.a.m.d. dintre soți, foști soți, dintre actuali sau foști parteneri, chiar dacă nu au fost vreodată căsătoriți.
Printr-o amplă expunere de motive, ce a însoțit proiectul devenit acum lege, inițiatorii documentului arată că actualitatea reclamă o astfel de modificare legislativă, în contextul în care hărțuirea în mediul online este extrem de răspândită și reprezintă unul dintre fenomenele cu care toate statele se confruntă acum și pe care încearcă să le reglementeze cât mai bine pentru a preveni astfel de fapte și pentru a le pedepsi. În violența cibernetică, lucrurile sunt cu atât mai dificile pentru victime, arată semnatarii propunerii, cu cât agresorii se bucură de posibilitatea de a-și păstra anonimitatea.
Inițiatorii arătau că unele dintre faptele de violență cibernetică intră sub incidență penală, putând fi cercetate și sancționate ca infracțiuni de violență în familie, șantaj, hărțuire sau violarea vieții private. Dar, subliniau aceștia, dacă nu sunt bifate condițiile de la fiecare dintre aceste infracțiuni, faptele ar trebui să poată fi sancționate măcar contravențional.
"Astfel, sancționarea contravenientului care a săvârșit acte de violență cibernetică, în situația în care fapta săvârșită nu are caracter penal, se supune regimului sancționator prevăzut de Legea nr. 217/2003, dar și a legislației speciale care prevede protejarea datelor cu caracter personal și a dreptului la viață privată. Din moment ce noțiunea de violență cibernetică este inclusă în noțiunea de violență domestică (...) este evident faptul că orice manifestare de violență cibernetică va avea același regim sancționatoriu ca cel prevăzut în cazul violenței domestice", concluzionează inițiatorii măsurilor.
Nu există însă o contravenție privind violența domestică, care poate presupune diverse fapte, unele dintre ele fiind pedepsite penal. Dar victimele violenței domestice pot obține ordine de protecție. Dacă în violența domestică va fi inclusă și hărțuirea online, adică violența cibernetică, atunci se poate înțelege că și victimele acestor violențe vor putea obține ordine de protecție.
Cea mai recentă și extrem de importantă modificare adusă Legii privind violența domestică este ordinul de protecție provizoriu, pe care victimele îl pot cere direct de la polițiști, înaintea celui dat de judecător, cu o acoperire mai mare.
Comentarii articol (6)