UPDATE: Propunerea Parlamentului de Cod administrativ, în locul ordonanței care-l reglementează acum, respinsă definitiv

Proiectul de lege fusese înregistrat la Senat în octombrie anul trecut, în contextul în care OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ fusese atacată de Avocatul Poporului la Curtea Constituțională a României (CCR). Așadar, mai mulți parlamentari de la Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) au inițiat o propunere legislativă privind Codul administrativ, care să poată fi folosită în cazul în care judecătorii CCR ar fi declarat neconstituțională OUG nr. 57/2019, decizie care ar fi lăsat documentul fără efecte. Acest lucru nu s-a întâmplat însă, pentru că CCR a respins criticile aduse de Avocatul Poporului, considerând Codul administrativ ca fiind constituțional.

Propunerea era, de fapt, în mare, forma Codului administrativ adoptată de Parlament în 2018 și care nu a mai ajuns să intre în vigoare (pentru că proiectul a fost întors de CCR în Parlament, iar aleșii nu au mai încercat să îl legifereze din nou, cu corecțiile CCR și l-au respins definitiv).

Notă: Guvernul a adoptat codul care e acum în vigoare, după ce aleșii l-au respins definitiv în aprilie pe cel criticat la CCR, motivând necesitatea de a avea cât mai repede o reglementare de această natură printr-o serie de obiective pe care România le are de bifat la nivelul UE, printre altele. Adoptarea prin OUG a Codului a fost criticată de numeroase voci: de opoziția parlamentară, de cei la UDMR, care vin acum cu acest nou proiect, de profesioniștii dreptului și de Avocatul Poporului, care l-a și contestat la CCR, cum spuneam. Principala critică a fost că Guvernul s-a folosit încă o dată de instrumentul ordonanței de urgență atunci când nu era cazul, fără să motiveze realmente urgența.

"UDMR susține necesitatea adoptării de către legislativ a unui nou proiect de lege, care să transpună aproape integral forma adoptată a Codului administrativ de către Parlament (...) Avem nevoie de o reglementare clară pentru administrația publică din România, de instituții moderne, eficiente, și de o descentralizare a sistemului", scria într-un comunicat al UDMR pe tema propunerii înaintate la Senat.

Propunerea de cod revenea asupra ideii de alegere indirectă la președinților de consilii județene, contrar ideii promovate de Guvern: acum, în Codul administrativ, scrie că și aceștia sunt aleși direct de cetățeni. Ordonanța a modificat, practic, sistemul de alegere a președinților și a impus ca, odată cu următoarele alegeri locale, să-i alegem pe aceștia la fel cum face cu primarii. Inițiativa celor de la UDMR viza întoarcerea la vechiul sistem.

"Totodată propunerea UDMR conține reglementări privind drepturile lingvistice a minorității maghiare din România, dar și garantarea drepturilor prevăzute de legislația în vigoare", precizau inițiatorii.

Propunerea reglementa domeniile principale privitoare la administrația publică ce sunt cuprinse și în ordonanța acum în vigoare:

• administraţia publică centrală,
• prefectul, instituția prefectului și serviciile publice deconcentrate;
• administraţia publică locală,
• statutul funcționarilor publici și statutul juridic aplicabil personalului contractual din administrația publică,
• exercitarea dreptului de proprietate publică şi privată a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale,
• răspunderea administrativă;
• serviciile publice.

Atenție! Proiectul de lege își încetează parcursul legislativ, pentru că a fost respins de Parlament.