"Beneficiarii dreptului la pensie pentru limita de vârstă aparținând sistemului public de pensii, cât și beneficiarii pensiilor de serviciu/pensiilor militare de stat/indemnizațiilor pentru limită de vârstă, anticipată/anticipată parțială, reglementate prin acte normative cu caracter special, care realizează venituri salariale sau, după caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activități pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire, potrivit legii, în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, precum și în cadrul regiilor autonome, societăților naționale, companiilor naționale și societăților comerciale la care capitalul social este deținut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, nu pot cumula pensia cu veniturile astfel realizate", prevede proiectul cu modificări legislative pe care Guvernul și-a asumat luni răspundere în fața Parlamentului. Acesta merge acum la promulgare, fiind o procedură legislativă specială.
Pe scurt, cumulul va fi interzis atât între pensiile din sistemul public de stat și veniturile bugetare, cât și între acestea din urmă și pensiile din legi speciale (cum sunt cele ale magistraților, militarilor etc.). Sunt vizate și pensiile pentru limită de vârstă, dar și cele anticipate.
Totuși, Guvernul a venit cu câteva exceptări de la această interdicție:
- personalul din învățământul preuniversitar, sănătate și cultură pensionat pentru limită de vârstă în baza principiului contributivității care poate fi menținut pe post la decizia ordonatorului principal de credite, numai dacă postul nu poate fi ocupat de o persoană care nu a dobândit calitatea de pensionar și numai dacă neocuparea postului afectează buna funcționare a instituției;
- în aceleași condiții, personalul Academiei Române și asistenții personali ai persoanelor cu handicap;
- personalul din societățile/companiile naționale și societățile comerciale la care capitalul social e deținut integral/majoritar de stat și cărora li se stabilește bugetul de către Guvern, în aceleași condiții ca cei de mai sus;
- personalul angajat cu contract de muncă pe post de pilot din cadrul Școlii Superioare de Aviație;
- pentru mandatele pentru care Constituția stabilește expres durata sau pentru mandatele alese în autorități publice prevăzute de Constituție (primari, de pildă).
Opțiunea între cele două tipuri de venituri se va face în 15 zile de la intrarea în vigoare a interdicției (nu se va aplica însă în cazul mandatelor în curs, ale căror durate sunt stabilite prin Constituție). Opțiunea va însemna ori că se suspendă temporar drepturile de pensie, ori că se termină raportul de muncă/de serviciu/actul de numire în funcție. Legea va obliga aici angajatorii să se preocupe de constatarea acestui cumul, mai exact, ei vor fi responsabili să identifice acești angajați "cumularzi", care beneficiază de ambele tipuri de venituri.
La începutul lunii, ministrul muncii anunța intenția de a reintroduce această interdicție în lege și de a-i forța pe cei care cumulează cele două tipuri de venituri să renunțe la una dintre ele.
Ideea interzicerii cumulului nu e deloc nouă, a mai fost pusă în dezbatere de multe ori și, acum câțiva ani, aceasta a fost chiar aplicată.
În 2009 - 2014, o prevedere din perioada guvernării Emil Boc a interzis în mediul bugetar cumulul pensiei cu salariul pentru toți cei care primesc o pensie de cel puțin valoarea salariului mediu brut pe economie (care în 2009 era de circa 1.700 de lei). În 2014, Parlamentul a desființat prevederea și cumulul pensiei cu salariul pentru bugetari a redevenit posibil. Niciodată, interdicția nu a funcționat în privința celor care, după pensionare, se duceau să lucreze la privat. În 2009, premierul Emil Boc susținea că măsura viza în jur de 20.000 de persoane care cumulau salariile cu pensiile în domeniul public și că era o soluție adecvată pentru societatea românească într-o perioadă de criză.
Tentative de a limita cumulul pensiilor cu salariile s-au tot înșiruit în acești ultimi ani. În 2017, la Senat era înregistrat un alt proiect care să instituie interdicția cumulării pensiei de serviciu cu salarii de la stat. Proiectul a fost respins de Senat și la cealaltă Cameră a rămas într-un sertar pe care deputații nu l-au mai deschis din mai 2018 - proiectul nu a fost dezbătut, nici măcar votat.
Notă: Deși nu vorbim de pensie și salariu, ci de cumulul dintre mai multe tipuri de pensii, merită să amintim aici că, tot în 2017, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2017, aducea mai multe modificări la Legea pensiilor publice. Printre acestea se afla și ideea că pensiile de serviciu nu se mai puteau cumula, de la 1 ianuarie 2018, cu pensiile din sistemul public. Totuși, prevederea a fost eliminată înainte să se aplice efectiv, după apariția Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 116/2017 în ultimele zile din 2017. Prin urmare, o tenativă de a elimina un beneficiu pentru unii angajați ai statului care a eșuat încă de la pornire.
La finele lui 2018, un alt proiect de lege viza interdicția pentru pensionari de a se angaja la stat, iar veniturile din pensii să nu mai poată fi cumulate cu cele salariale bugetare. Și acesta a fost respins de Senat și se află acum la deputați, unde a primit ultima oară un aviz de la o comisie de specialitate în aprilie anul acesta.
Apoi, la început de 2019, un alt proiect cu obiect similar a fost pus în dezbatere: limitarea cumulului pensiei cu veniturile salariale bugetare până la nivelul salariului minim brut pe țară, dacă valoarea pensiei nete a beneficiarului depășește nivelul salariului minim brut și până la nivelul pensiei nete, dacă valoarea acesteia nu depășește nivelul salariului minim brut din acel an. Acest proiect a trecut însă de Senat, tacit, întrucât nu a fost supus la vot în termenul prevăzut de Constituție. El se află acum la deputați, unde a primit ultima oară un aviz (favorabil) în octombrie.
În concluzie, analiza reglementărilor și tentativelor de reglementare din ultimul deceniu - strict din perspectiva reușitei lor legislative - permite și un oarecare scepticism în privința reușitei pe termen lung a unei noi propuneri de reglementare, precum cea avută în vedere acum la Ministerul Muncii.
Atenție! Măsura nu se aplică momentan. Pentru a intra în vigoare, aceasta trebuie și promulgată și publicată în Monitorul Oficial.
Comentarii articol (35)