Modificările europene la regimul TVA: Trei sferturi din vânzările externe realizate de România, afectate, din ianuarie, de neclarități fiscale

Începând cu 1 ianuarie 2020, toate societățile care efectuează livrări intracomunitare de bunuri trebuie să aplice remediile rapide introduse în sistemul de TVA al UE, ca metodă de îmbunătățire a funcționării cotidiene a sistemului actual de TVA, până la convenirea și implementarea sistemului definitiv, programată pentru 2022.

Miza acestor modificări o reprezintă peste trei sferturi din totalul vânzărilor externe realizate de România, dacă ne referim, spre exemplu, la primele zece luni ale acestui an, când 76,8% din aceste vânzări au fost livrări de bunuri în UE, conform datelor comunicate de Institutul Național de Statistică.

Aceste măsuri se referă la:

• mijloacele de probă acceptate pentru a beneficia de prezumția de scutire pentru livrarea intracomunitară de bunuri;
• clarificarea faptului că, pe lângă dovada livrării, numărul de TVA al partenerilor comerciali înregistrat în VIES este o condiție de „substanță” pentru aplicarea scutirii pentru livrările intracomunitare de bunuri;
• reguli privind determinarea livrării intracomunitare scutite în cadrul tranzacțiilor în lanț pe teritoriul Comunității;
• simplificarea regulilor privind TVA pentru stocurile puse la dispoziția clienților din alte state membre.

„Aceste modificări vor afecta obligațiile administrative și de raportare ale societăților implicate în tranzacții intracomunitare cu bunuri. În concret, formularul 390 capătă mai multă „greutate” în ecosistemul TVA și va fi nevoie de atenție sporită în completarea lui (spre exemplu, proceduri noi, modificări în sistemele de gestiune). Totodată, vor fi necesare proceduri noi pentru administrarea documentelor justificative necesare în vederea aplicării scutirii pentru livrări intracomunitare, inclusiv din perspectiva identificării operatorului intermediar în cadrul operațiunilor în lanț. Nu în ultimul rând, va fi necesară reașezarea procedurilor interne privind verificarea codului de TVA al clienților”, a declarat Theodor Artenie, tax director la Schoenherr Bucharest Tax, societatea de consultanță fiscală afiliată firmei de avocatură Schoenherr în România, în cadrul unui eveniment organizat recent.

Cele mai presante semne de întrebare în practica societăților se referă la posibilitatea de conformare, în lipsa unui pachet de acte normative care să transpună prevederile Directivei și să asigure și un regim tranzitoriu pentru operațiunile în desfășurare.

„Legislația europeană este revizuită constant pentru a îmbunătăți funcționarea regimului de TVA și pentru a asigura combaterea evaziunii și fraudei fiscale în acest domeniu. Chiar dacă TVA este acum sub lumina reflectoarelor, nu trebuie să pierdem din vedere faptul că obiectivul UE de îmbunătățire a funcționării pieței interne este urmărit pe mai multe paliere, nu numai din perspectiva TVA. Amintim aici inițiativa europeană în domeniul transparenței fiscale, cunoscută sub denumitea de DAC 6, o altă directivă ce trebuie adoptată și publicată de România până cel târziu la 31 decembrie 2019, dar și propunerea de directive privind o bază fiscală comună a societăților și o bază fiscală consolidată comună a societăților (CCTB & CCCTB)”, a precizat în cadrul evenimentului Anamaria Tocaci, tax manager al Schoenherr Bucharest Tax.

Specialiștii le recomandă societăților să ia din timp măsuri în vederea conformării cu noile prevederi, pentru a evita presiunea adaptării sistemelor de contabilitate și de raportare la noile cerințe în februarie 2020, când va fi primul termen de raportare a tranzacțiilor intracomunitare desfășurate conform noilor reguli.