Legea nr. 218/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2017 se aplică de azi și a stat, din iunie până de curând, la Curtea Constituțională, unde nu s-au găsit însă problemele de constituționalitate reclamate de cei care au trimis-o.
Concret, principalele modificări cuprinse în noua lege sunt următoarele:
- acordarea unui punctaj diferit în funcţie de codul CAEN, având în vedere valoarea adaugată diferită a diverselor activităţi economice; mai exact, două afaceri diferite nu vor mai primi același punctaj; propunerea cuprinde o anexă nouă, în care sunt listate codurile CAEN aferente activităților care sunt eligibile la finanțare și punctajele alocate (maximum 20 de puncte);
- introducerea criteriului de departajare privind inovarea (maximum 10 puncte); cel care depune cererea de rambursare va trebui să prezinte un contract de furnizare produse către o întreprindere mare sau un document emis de o universitate cu privire la efectuarea unor studii de cercetare/dezvoltare/inovare efectuate de beneficiar; de asemenea, dovada folosirii unui brevet de invenție înregistrat este menționată aici;
- introducerea criteriului de departajare privitor la aportul la capitalul social subscris şi vărsat al societăţii aplicante (cofinanțare); astfel, un punctaj maxim (15) va fi acordat pentru un capital vărsat de 6.000 de lei și 5 puncte pentru unul de 4.000 de lei;
- acordarea unui punctaj diferit pe criterii aferente asociaţilor/acţionarilor; practic, zece puncte se vor da pentru afacerile unde niciunul dintre asociați/acționari nu a mai fost asociat într-o altă societate și zero pentru cazurile contrare (favorizarea primei afaceri, așadar);
- introducerea unui criteriu privitor la pregătirea profesională a administratorului; asta presupune un punctaj suplimentar pentru administratorul cu studii superioare (chiar și studenți, nu doar diplomați);
- criterii cu privire la digitalizarea afacerii; de pildă, un punctaj ridicat va fi acordat celor care achiziționează/închiriază pentru cel puțin doi ani o aplicație de transmitere online a comenzilor de către clienți și celor care își fac un site pentru afacerea lor sau o aplicație software de contabilitate;
- acordarea unui punctaj diferit în funcţie de performanţele energetice ale echipamentelor sau soluţiilor tehnologice folosite.
- criteriul privind densitatea IMM-urilor se menţine, dar se corectează în funcţie de noile cifre de la registrul Comerţului, privitoare la numărul de companii înfiinţate, astfel că legea prevede cinci puncte pentru localitățile în care numărul de întreprinderi la nivel județean la suta de locuitori este sub patru;
- în fine, criteriile de eligibilitate s-au modificat în sensul interzicerii, în perioada contractuală de implementare și monitorizare, a cesiunii părţilor sociale până la 49%, cu excepţia cazurilor în care aceasta se face în baza Legii Business Angel.
Programul Start-up Nation a avut doar două ediții până acum, din 2017. Scopul său declarat e de a finanța 10.000 de proiecte pe an cu o sumă nerambursabilă de până la 200.000 lei/proiect.
Ediția a treia a programului Start-up Nation ar fi trebuit să aibă loc anul acesta, a dat asigurări, în primăvară, ministrul economiei. „La Ministerul Economiei avem în continuare Programul de Microindustrializare pentru IMM, vorbim de granturi de până la 450.000 de lei pentru investiții în echipamente tehnologice, avem programul Comerț și Servicii - granturi de până în 250.000 de lei pentru firme care au coduri CAEN în activități de comerț sau servicii, și evident programul Start-Up Nation, un program pe care vrem să-l rebranduim, să-l refacem, pe care îl vrem să fie orientat către antreprenoriat, către performanță antreprenorială, digitalizare. Cam acestea sunt programele pe care la Ministerul Economiei vrem să le derulăm probabil din a doua parte a lunii iunie”, a spus ministrul Economiei, Virgil Popescu.
Suntem în primele zile din noiembrie însă, iar organizarea celei de-a treia ediții a Start-Up Nation pare că nu o să mai aibă loc anul acesta, ci, poate, anul viitor.