După cum precizează și cei de la Deloitte, reglementarea ridesharing-ului „era inevitabilă în contextul cererii în creștere din partea consumatorilor pentru servicii moderne și soluții digitale de intermediere a transportului de persoane”. Există însă carențe din punct de vedere fiscal, cum ar fi modul în care ar trebui să fie încheiate contractele cu transportatorii ori pasagerii sau cum vor fi înregistrate operațiunile de intermediere.
Reglementarea ridesharingului, în premieră în România
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2019 privind activitățile de transport alternativ cu autoturism și conducător auto a stabilit ca aplicațiile de ridesharing și șoferii lor să intre în legalitate până la data de 1 noiembrie 2019. Această ordonanță intrată în vigoare în luna mai a acestui an a suferit o modificare patru luni mai târziu, astfel că, în momentul de față, aplicațiile și șoferii mai au timp până la 1 februarie 2020 să obțină autorizațiile necesare funcționării.
Condițiile legale pe care trebuie să le îndeplinească șoferii care fac ridesharing
OUG nr. 49/2019 a stabilit inclusiv condițiile pe care trebuie să le îndeplinească atât taximetriștii, cât și cei ce colaborează cu platforme de ridesharing.
Astfel, șoferii care vor să colaboreze cu aplicațiile de tip ridesharing trebuie:
- să aibă cel puțin 21 de ani;
- să dețină un certificat de atestare profesională emis de Autoritatea Rutieră Română;
- să dețină un permis de conducere categoria B de cel puțin doi ani;
- să aibă cazier curat (mai exact să nu fi fost condamnați pentru fapte precum conducerea fără permis, trafic de droguri, furt, viol etc.);
- să fie apți din punct de vedere medical și psihologic;
- să efectueze verificarea mașinii o dată la șase luni.
În prezent există cinci aplicații autorizate de ridesharing
În momentul de față, în România, există cinci aplicații de ridesharing care dețin autorizație de funcționare. Este vorba despre Uber, Bolt, Clever (redenumită Free Now), BlackCab și Yango.
Potrivit Ministerului Comunicațiilor, Yango a primit aviz tehnic provizoriu, valabil până la sfârșitul acestui an, dar aplicația oricum are timp să se autorizeze până în februarie 2020, în timp ce Uber, Bolt, Clever și BlackCab dețin avize tehnice valabile un an.
Taximetria ilegală se sancționează cu până la 5.000 de lei
O reglementare majoră de anul acesta din domeniul transportului de persoane a vizat sancționarea taximetriei ilegale. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2019 a adus, din luna mai, o schimbare cerută de transportatori.
Concret, taximetria ilegală a ajuns să fie sancționată încă de la prima abatere, nu după ce fapta e comisă în repetate rânduri, așa cum se întâmpla în trecut. Așadar, cei care fac transport de persoane fără autorizație valabilă riscă o amendă de la 1.000 la 5.000 de lei. Mai mult, aceștia pot primi amendă de fiecare dată când sunt prinși.
Așa cum prevedea inițial Legea taximetriei, din cauza folosirii sintagmei “în mod repetat”, autorităților le era greu să demonstreze că cineva a efectuat taximetrie ilegală de mai multe ori la rând.
Firmele de taximetrie, obligate să-și ia mașini electrice
Din ianuarie 2020, firmele de taximetrie și alți transportatori locali privați de persoane trebuie să cumpere inclusiv mașini electrice sau care merg cu gaz. Obligația firmelor private de a asigura parțial transportul local cu ajutorul vehiculelor ecologice este prevăzută de Legea nr. 37/2018, care se aplică efectiv deja din acest an.
Totuși, legea nu prevede nicio sancțiune pentru companiile care nu vor respecta această obligație nouă începând din 2020. Așadar, rămâne de văzut în ce condiții vor fi constrânse firmele să facă aceste achiziții. De principiu, transportatorii locali de persoane ar putea obține chiar finanțări de la stat pentru a cumpăra mașini mai prietenoase cu mediul.
Comentarii articol (0)