Poprire 2021: Câteva aspecte importante pentru companiile datornice sau cu salariați îndatorați

Popriri pentru datorii bugetare

Debitorul poprit trebuie să fie înștiințat cu privire la înființarea popririi, potrivit Codului de procedură fiscală. Terțul poprit poate fi chiar și o altă firmă care datorează celei dintâi, cea executată de Fisc, sume de bani.

Contribuabilii se declară însă adesea nemulțumiți de modul în care sunt înființate popririle de către executorii fiscali, în principal, din cauză că nu sunt înștiințați așa cum prevede legea și că poprirea se ridică foarte greu (prin Spațiul Privat Virtual sunt însă comunicate și informații privind executările silite fiscale, ceea ce ar însemna o înștiințare în timp real, teoretic). Anul trecut, în ultimele zile din decembrie, a devenit operațională și o aplicație electronică (e-Popriri) demult promisă, care să permită ușurarea înființării popririlor și, mai ales, ridicarea acestora, precum și evitarea situațiilor în care sunt poprite sume de bani peste ceea ce este datorat de fapt. 

Bine de știut: Conturile deschise la Revolut nu pot fi poprite de Fisc acum - o explicație pe acest subiect de la avocați, în acest material.

Înființarea unei popriri pentru datorii bugetare (fiscale ori de altă natură) se face imediat doar dacă restanțele depășesc anumite plafoane, prevăzute de legislația fiscală:

• în cazul marilor contribuabili - 40.000 de lei;
• în cazul contribuabililor mijlocii - 40.000 de lei;
• în cazul contribuabililor mici - 10.000 de lei;
• în cazul persoanelor fizice - 2.000 de lei.

Practic, Fiscul nu face popriri din start pentru aceste sume, ci oferă datornicilor câteva luni până când să fie plătite aceste sume restante. Apoi, poprirea se înființează indiferent de sumă, adică și dacă datoriile sunt mai mici sau cu mult mai mici decât plafoanele de mai sus. Dacă, în schimb, datoriile depășesc aceste limite minime, atunci înființarea popririi se face fără să se mai ofere vreun răgaz datornicului.

Important! În ceea ce privește poprirea asiguratorie, dispusă fără existența unei creanțe fiscale, ea nu mai pot fi menținută pe o durată de timp echivalentă cu întinderea procesului penal, potrivit unei decizii din 2019 a Curții Constituționale a României.

Datoriile salariaților, poprite la angajator

Angajatorul este terțul poprit în toată procedura de urmărire silită prin poprirea salarială a unui angajat. El este anunțat de către executor că pe veniturile salariale ale unui angajat al său se va pune poprire și are obligația de a consemna ori plăti suma poprită, în condițiile legislației procedurale civile. Similar se întâmplă și în cazul în care contribuabilul are datorii la bugetul de stat sau la bugetele locale (amenzi rutiere neplătite, de pildă).

Evident, angajatorul nu se poate opune instituirii popririi pe veniturile unui salariat al său, dar sunt câteva lucruri pe care trebuie să le aibă în vedere (o detaliere a subiectului, aici). Cel mai important, poate, este protejarea salariatului în cazul în care, urmare a mai multor popriri sau a uneia pentru sume foarte mari, veniturile sale riscând să rămână foarte mici. Angajatorul trebuie să aibă în vedere limitele popririlor (codurile de procedură fiscală și civilă, dar și Codul muncii) și faptul că reținerile salariale nu pot depăși, în fiecare lună, jumătate din salariul net.

Executorii aceluiași datornic s-ar putea să nu știe unii de alții, așa că angajatorul care are un salariat poprit din mai multe părți, trebuie să comunice, în termen de cinci zile de la comunicarea popririi, executorului ori creditorilor pentru care se poprește numele și adresa celorlalți creditori, precum și sumele poprite de fiecare. Dacă există și datorii fiscale, și nefiscale, atunci ambele proceduri trebuie avute în vedere de către angajator.