Ca alternativă la instanțele de judecată, la formalismul și cheltuielile implicate de un proces civil, concilierea prin CSALB este gratuită, conciliatorul propune o soluție și părțile o pot accepta. Cum știm că funcționează această conciliere cu banca sau instituția financiară nebancară (IFN) prin CSALB (reglementarea o găsim în Ordonanța Guvernului nr. 38/2015)? Din practică, cea care ne-a arătat în ultimul an, mai ales, că unii datornici au reușit chiar să scape de datorii importante, pe care băncile le pretindeau în mod abuziv. Redacția noastră a prezentat aceste cazuri în mai multe materiale.
Cu ce fel de probleme ne putem adresa pentru o conciliere celor de la CSALB? Chestiuni legate de comisioane, de rate (creșteri și impuneri abuzive) scadențe anticipate, fără respectarea legii, clauze abuzive, returnarea comisionului de administrare reținut nejustificat, radierea unor înregistrări la biroul de credit ș.a.
Sunt însă situații și tipuri de credite care nu pot face obiectul concilierii la CSALB, iar cererile adresate Centrului în legătură cu acestea vor fi refuzate, cel mai probabil. Într-o conferință organizată săptămâna aceasta, conducerea Centrului de Soluționare a explicat că nu pot face obiectul concilierii problemele cu creditele Prima Casă. De ce? Pentru că "nu există spațiu de manevră", în condițiile în care vorbim de un program guvernamental. Creditele acestea sunt garantate 40 sau 50% de către stat, care are prin lege un cuvânt de spus în privința derulării acestui credit (de pildă, dificultatea cu care se poate vinde un imobil cumpărat prin Prima Casă, despre care am discutat acum ceva timp aici).
"E o lege specială care spune exact care sunt costurile, ce nu se poate negocia şi cam nimic nu e negociabil pentru că e un program guvernamental. Marja de negociere din partea băncii este practic inexistentă şi atunci ori înregistrăm un refuz de a intra în procedură de soluţionare efectivă, ori presupunând că o bancă ar intra în procedură de soluţionare alternativă nu prea văd ce s-ar negocia şi atunci este posibil să se soldeze întreaga procedură de soluţionare alternativă cu încheiere, adică cu o situaţie în care cele două părţi nu se înţeleg", a precizat cu ocazia evenimentului, Alexandru Păunescu, preşedinte al Colegiului de Coordonare al CSALB, citat de Agerpres.
La fel și cu creditele acordate de băncile pentru locuinţe, care sunt, de asemenea, tratate de o lege specială și unde nu există spațiu pentru negociere.
Mai departe, un alt exemplu este al creditelor cesionate (banca vinde creanța sa altcuiva - în general, se vând portofolii întregi de creanțe cu probleme, acolo unde există rău-platnici și banca nu mai poate scoate câștig de pe urma lor). De cele mai multe ori, banca vinde unui recuperator de creanțe sau unei instituții bancare din afara teritoriului României, care nu au activitatea reglementată, autorizată, supravegheată/monitorizată de Banca Națională a României (BNR). În cazul în care împrumutatul "a ajuns pe mâna" recuperatorilor sau acestor instituții bancare nesupravegheate de BNR, Ordonanța Guvernului nr. 38/2015 nu permite concilierea prin CSALB - vorbim, așadar, ca și în cazurile de mai sus, de limitări ale legii, nu de refuzul Centrului de a accepta cazuri de acest fel.
În fine, un alt exemplu important este cel al ștergerilor de la Biroul de Credit. Aici, concilierea poate viza doar erorile făcute la înregistrările în Biroul de Credit. "Pentru ca raportarea la Biroul de Credit să fie corectă este necesar ca suma neachitată să fie mai mare de 30 lei (sau echivalentul în valută), iar întârzierea la plata ratelor să fie mai mare de 30 zile. În acest caz, creditorul (banca) va transmite către Biroul de Credit informații referitoare la sumele restante, categoria de întârziere, data primei restanțe și/sau informații referitoare la deschiderea procedurii de dare în plată, numai după notificarea consumatorului cu cel puțin 15 zile calendaristice înainte.În cazul în care înscrierea este făcută corect, cu respectarea condițiilor de mai sus, debitorul rămâne înscris în Biroul de Credit pentru o perioadă de 4 ani. CSALB poate fi sesizat cu cereri de acest tip, însă băncile au acceptat să intre în proceduri de conciliere cu un astfel de obiect ori au soluționat direct problema sesizată de consumatori, doar în situațiileparticulare în care au existat erori cu privire la înscrierea în Biroul de Credit", explică cei de la CSALB.
Un mecanism care merită încercat
"În 2019 au fost înregistrate la CSALB 2.117 cereri din partea consumatorilor – o creștere cu 65% în comparație cu anul precedent (1.772 cereri pentru bănci și 345 cereri pentru IFN-uri), și de peste patru ori mai multe față de anul 2017. Dintre acestea, băncile au acceptat să intre în negociere în aproape 900 de cazuri (664 de cazuri în cadrul CSALB și 207 de negocieri directe, după ce cazul a fost sesizat de Centru). Suma rezultată din aceste negocieri în anul 2019 este de 1,25 milioane Euro, aproape la fel de mare cât valoarea beneficiilor din primii trei ani de activitate ai CSALB", potrivit datelor Centrului.
Ce presupune, în mare, concilierea? Consumatorul face o cerere la CSALB, la care anexează dovada încercării de rezolvare a problemei direct cu banca, precum și documentele încheiate cu banca. Apoi este întrebată banca dacă e de acord cu intrarea într-o procedură de conciliere, după care, odată obținut acordul, se va fixa un termen de conciliere, părțile se vor întâlni și vor analiza soluția propusă de conciliator (nu impusă, ca la arbitraj). Mai departe, în cel mult 15 zile, părțile își pot exprima acordul cu privire la soluția propusă.
În bilanțul pe anul precedent, CSALB oferă câteva exemple de soluții obținute în favoarea împrumutaților:
- ștergerea sumei de 298.000 de lei pentru un consumator care se confruntă cu o situație medicală care necesită tratament;
- ștergerea datoriei de 52.000 de franci elvențieni și închiderea creditului; și redacția noastră a prezentat acest caz într-un material recent;
- ștergerea a 44.600 de euro din datoria cerută unui consumator, caz pe care, de asemenea, redacția noastră l-a prezentat într-un material anul trecut; în acest caz social, banca a șters o sumă aproape egală cu cea acordată drept împrumut.
Una dintre problemele acestui mecanism e că banca nu poate fi obligată să intre în conciliere. Pe de altă parte, dacă știe că va pierde într-un eventual proces în fața unei instanțe civile, consumatorul având legea de partea sa, banca poate alegere concilierea prin CSALB pentru că o costă mai puțin decât dacă va merge în instanță.
"Cea mai frecventă nemulțumire a consumatorilor este clasarea cererilor fără o justificare clară. Mulți dintre ei nu au solicitări mari din punct de vedere valoric, dar așteaptă ca băncile/IFN-urile să îi trateze cu atenția cuvenită și să comunice cu ei, prin intermediul conciliatorilor, de pe poziții de echitate", scrie CSALB în bilanțul anului precedent.
Comentarii articol (0)