Concret, potrivit propunerii legislative respinse de Parlament marți, ar fi urmat să dispară din legislația momentului obligația de a înregistra înscrisurile sub semnătură privată pentru ca acestea să poată fi considerate titluri executorii. Odată cu respingerea proiectului la Camera Deputaților, parcursul legislativ al acestuia s-a încheiat.
În momentul de față, după cum a fost stabilit cu trei ani în urmă prin Legea nr. 17/2017, înscrisurile sub semnătură privată pot fi considerate titluri executorii doar dacă sunt înregistrate în registrele publice. Exemple de registre publice sunt Registrul Comerțului, Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, Cartea funciară și altele.
Înscrisurile sub semnătură privată, fie că sunt scrise de mână sau redactate la calculator, sunt cele pe care le facem fără să ne complicăm cu anumite formalități, precum autentificarea la notar. Acestea ne permit să închiriem lucruri, să vindem, să dăm cu împrumut bani sau alte bunuri sau să punem pe cineva să ne reprezinte interesele.
Notă: Nu toate actele "de mână" pot fi titluri executorii. Mai exact, pot fi titluri executorii doar actele cărora legea le recunoaște această posibilitate.
Eliminarea condiției legate de înregistrarea actelor “de mână” pentru ca acestea să devină tituri executorii ar fi adus, potrivit inițiatorilor propunerii respinse azi de către deputați, o serie de beneficii celor care utilizează în mod frecvent astfel de documente.
De exemplu, aplicarea acestei măsuri ar fi ușurat activitatea comercială, care, în mare parte, se bazează pe circuitul financiar al cecurilor și biletelor la ordin în relația cu furnizorii și clienții, iar eliminarea obligației de înregistrare ar fi redus efortul pe care trebuie să-l facă cei ce folosesc astfel de documente.
După cum este subliniat în expunerea de motive ce a însoțit propunerea legislativă, titlurile executorii sunt instrumente fundamentale în asigurarea funcționării mecanismelor din diferite domenii. “Ca urmare, în condițiile în care registrele publice nu sunt clar identificate în sistemul de drept românesc, condiționarea executorialității unor instrumente juridice de un aspect fără o geometrie clar stabilită, care să permită o conduită adecvată din partea beneficiarilor normei, determină o evidentă imposibilitate de adecvare, fenomen ce va genera o varietate de soluții”, scria în document.
De altfel, atunci când a apărut obligația de a înregistra înscrisurile sub semnătură privată, redacția noastră a scris un material amplu despre problemele pe care le implica noua procedură. Suplimentar, inițiatorii propunerii legislative spuneau că, pe lângă o identificare clară a registrelor în care trebuie înscrise acum actele pentru a putea deveni titluri executorii, o altă problemă o reprezintă lipsa procedurilor de înscriere în aceste registre.
Atenţie! Prevederile proiectului legislativ NU se vor aplica. Odată cu respingerea la Camera Deputaților, acesta și-a încetat parcursul legislativ.
Comentarii articol (0)