Controale fiscale 2020: Riscuri care expun companiile în timpul verificărilor ANAF

Un bun exemplu în acest sens a venit de la Ana Cristian, director la EY România: (1) verificarea beneficiului economic și al prestării efective pentru cheltuielile cu serviciile.

„Subiectul numărul unu, indiferent de industrie, de profilul funcțional al contribuabililor, rămâne testul beneficiului economic și al prestării efective pentru cheltuielile cu serviciile. În continuare există o preferință pentru tranzacțiile cu părți afiliate (cheltuieli cu serviciile de management, administrativ, suport, ordonare). Însă avem o concentrare tot mai mare pe tranzacțiile cu terți, mai ales dacă nivelul cheltuielilor este semnificativ. (...) Din ce am observat noi, inspectorii verifică foarte mult prestarea efectivă a acelui serviciu și verifică documentația justificativă”, a spus Ana Cristian.

O altă problemă identificată de specialiști ține de (2) reducerile comerciale. În esență, verificările desfășurate de inspectori pot duce foarte des la reclasificări, în sensul că o reducere comercială este considerată, de fapt, un serviciu sau chiar invers, fapt ce duce la probleme cu deductibilitatea.

„Sunt foarte multe cazuri în cadrul inspecțiilor, mai ales când e vorba de sume mari ale reducerilor comerciale acordate: inspectorii se uită foarte atent la acestea, la politica comercială și, în primul rând, le analizează din perspectiva naturii acestora - sunt servicii sau sunt reduceri? De nenumărate ori, în practică, întâlnim situații în care au loc reclasificări ale acestora, fie din servicii în reduceri, fie din reduceri în servicii. În prima situație, când acestea sunt considerate de societate ca reduceri și ele, în fapt, sunt servicii, evident, sunt considerate nedeductibile. De asemenea, sunt multe cazuri în practică în care avem situația inversă: ele sunt tratate ca servicii și documentate ca atare, dar, în practică, sunt reduceri. Atunci, la fel, sunt considerate nedeductibile de către inspectori. Mai mult decât atât, de multe ori cota de TVA poate fi reclasificată și se aplică altă cotă”, a explicat Monica Vîrza, director la PwC România.

(3) Scutirile de TVA reprezintă alt subiect major de interes pentru autoritățile fiscale de la noi. Concret, ne referim mai ales la documentele justificative de care companiile au nevoie pentru a obține o scutire de TVA. Specialiștii sfătuiesc astfel, cel puțin pentru livrările intracomunitare de bunuri, păstrarea unei dovezi a validității codului de TVA al beneficiarului și corelarea între factură și documentul de transport.

„Persoanele care sunt implicate în tranzacții cu bunuri știu foarte bine că, în cadrul controalelor fiscale, subiectul scutirilor de TVA este foarte important. Aceste documente justificative pentru scutirea de TVA devin foarte importante. Aș alege niște subiecte din practică, cu care ne-am întâlnit des. Pentru livrările intracomunitare avem nevoie de codul de TVA al beneficiarului și se face acea interogare în sistemul VIES. În momentul în care avem un control fiscal, trebuie să demonstrăm că acel cod de TVA era valid la momentul efectuării tranzacției. (...) Este foarte important ca, de fiecare dată când avem astfel de livrări, să salvăm acea dovadă. (...) Un alt aspect important este corelarea între facturi și documentele CMR. În momentul în care emitem factura, este posibil ca acea cantitate de pe factură să nu fie corelată cu cantitatea menționată pe CMR și este foarte greu, în practică, să demonstrăm că acel CMR se referă la factura pe care am emis-o. Este foarte important să facem aceste corelări și să deținem documentele în mod corespunzător”, a detaliat Inge Abdulcair, director la PwC.

Trecând în zona (4) beneficiilor salariale, trebuie reținut că inspectorii ANAF se uită cu atenție pe cheltuielile companiilor pentru a identifica eventualele beneficii acordate angajaților, care n-au fost taxate așa cum trebuie. Mai precis, Irina Nistor, director la PwC, a spus că:

„Dacă, pe de o parte, avem de a face cu beneficii sofisticate, pe de altă parte, trebuie să țineți cont că și analiza inspectorilor a devenit din ce în ce mai sofisticată. Nu se mai uită pe clasicele venituri salariale, dar se uită pe cheltuieli precum cele de protocol, acolo unde avem tendința de a înregistra, de fapt, niște beneficii pe care le acordăm angajaților. Astfel încât, indiferent de tratamentul fiscal pe care-l aplicăm din perspectiva impozitului pe profit, trebuie să țineți cont că, la nivelul angajatului, ele sunt beneficii impozabile atât timp cât ele nu sunt pe lista beneficiilor neimpozabile.”

Un exemplu concret și larg răspândit este cel al tichetelor cadou acordate salariaților partenerilor de afaceri. Din moment ce tratamentul fiscal este unul neclar, inspectorii au găsit numeroase firme care ar fi trebuit să plătească la stat nu doar impozit pe venit, ci și contribuții sociale.

De asemenea, o atenție mare trebuie acordată și (5) zonei prețurilor de transfer, acolo unde firmele se pot trezi cu ușurință cu ajustări care să le pună în dificultate.

„Inspectorii sunt tot mai bine pregătiți din punct de vedere tehnic. Pe de altă parte, vedem în continuare abordări divergente de la o inspecție la alta, iar în practică apar numeroase dispute, situații de dublă impunere care apoi trebuie soluționate în instanță sau prin procedură amiabilă. Dar aș vrea să aduc în atenție câteva tendințe particulare pe care le-am remarcat în ultimul an și m-aș rezuma doar la trei dintre acestea. În primul rând, este vorba de maniera în care inspectorii verifică realitatea economică a tranzacțiilor, a doua tendință vizează comunicarea dintre contribuabil și echipa de control, pe parcursul inspecției, și a treia tendință vizează tranzacțiile financiare”, a punctat Daniela Dinu, director la PwC.

Specialista a detaliat, mai exact, că inspectorii și-au mutat atenția către verificarea informațiilor din dosarul prețurilor de transfer prin discuții cu angajații din departamentele operaționale ale firmei (probleme apar când salariații exagerează întinderea reală a activităților). Apoi, pe parcursul inspecției fiscale, trebuie să existe un dialog cu personalul de control, pentru a clarifica punctual orice informație care ar putea fi înțeleasă greșit. În fine, Daniela Dinu a observat și o tendință a inspectorilor de a face analize complexe și de a folosi baze de date mai specializate atunci când vine vorba de tranzacții financiare.

Însă nu doar propria activitate poate aduce neplăceri la un control fiscal, ci și (6) activitatea partenerilor de afaceri ai unei firme. Inspectorii pot pune sub semnul întrebării o afacere pentru simplul fapt că partenerii de business par suspecți.

„De fiecare dată aproape când avem un control de fond, autoritățile vor veni cu o listă cu partenerii de afaceri care fie sunt inactivi, fie au codul de TVA suspendat. Prin urmare, trebuie să avem proceduri interne prin care să facem această verificare a partenerilor de afaceri în mod practic. De asemenea, au fost situații în care inspectorii au considerat că partenerii noștri de afaceri poate sunt suspecți, adică nu au resurse suficiente prin care să ne presteze anumite servicii sau să ne livreze bunuri. Este cazul clasic al cheltuielilor cu serviciile de pază sau cu curățenia”, a mai spus Ana Cristian de la EY.

De asemenea, din activitatea autorităților mai reiese și faptul că uneori se merge chiar și dincolo de zona fiscală, pentru (7) a se analiza legalitatea operațiunilor economice prin prisma altor reguli decât cele fiscale:

„Există o tendință tot mai mare a autorităților să nu se limiteze la riscurile fiscale și să analizeze și din perspectivă juridică operațiunile economice ale contribuabililor. În sensul că au fost situații în care au spus că anumite operațiuni economice nu sunt în linie cu legislația specifică aplicabilă. Spre exemplu, o campanie promoțională nu este desfășurată în linie cu Ordonanța Guvernului 99/2000. Au spus că acea campanie nu este legală și, implicit, cheltuiala și TVA-ul aferent au fost considerate nedeductibile”, a precizat Ana Cristian.

În plus, mai există și alte riscuri, cum ar fi (8) deductibilitatea cheltuielilor cu pierderile de inventar sau (9) deductibilitatea cheltuielilor cu pierderile tehnologice.

Important! Poți citi și estimările redacției noastre despre tendințele din controalele fiscale ale anului 2020.