avocatnet.ro 
Conform Ordonanței militare nr. 3/2020, regula este că persoanele nu au voie să iasă din casă. Excepțional, există o serie de derogări de la această regulă, pentru niște situații predeterminate. Una din aceste situații este deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuință/gospodărie și locul/locurile de desfășurare a activității profesionale și înapoi. De asemenea, pentru firme este relevantă și excepția privitoare la deplasarea pentru asigurarea de bunuri necesare desfășurării activității.
Problema care ar putea apărea aici e că unii ar putea forța aceste excepții, încercând să justifice anumite deplasări ca fiind în interes de serviciu (de exemplu, arătând că merg să cumpere ceva „prin firmă”).
Este foarte important, în acest context, să se rețină faptul că o astfel de justificare nu ar putea fi considerată validă, doar prin ea însăși, având în vedere mai multe considerente.
Vorbim, în primul rând, de excepții de la o regulă, excepții care trebuie să fie de strictă interpretare (adică unde textul, dacă nu permite derogări exprese, nu permite, decât foarte rar, derogări implicite). Stricta interpretare a excepțiilor ține de însăși logica lor, întrucât orice interpretare extensivă a unor excepții poate crea haosul unde excepțiile devin, de fapt, reguli.
În al doilea rând, trebuie ținut cont și de contextul unde apar regula și excepția - o ordonanță militară apărută pe timpul unei stări de urgență. Orice interpretare dată textului legal (fie că vorbim de regulă, fie că vorbim de excepție) trebuie dată în sensul aplicării, pe cât posibil a măsurilor de urgență, nu în sensul limitării lor.
Așadar, cum se traduce acest lucru în activitatea firmelor și a angajaților care se deplasează în scop de serviciu, pentru a se putea conforma prevederilor și, mai ales, finalității ordonanței? Este foarte important pentru firme ca tot ceea ce fac și toate deplasările lor să se facă strict în legătură cu obiectul activității lor.
De exemplu, este permis un transport efectuat pentru a putea prelua o comandă de produse pe care firma respectivă le vinde în mod obișnuit. Este, bineînțeles, de înțeles deplasarea angajaților înspre și de la sediul firmei.
Dar ar fi foarte greu pentru cineva care se deplasează „în interes de firmă”, pentru a cumpăra cadouri sau materiale de decorat biroul, să justifice asemenea lucruri.
Ce am menționat mai sus nu înseamnă că interpretările stricte ar putea justifica abuzuri (până la urmă, orice limitare a unor libertăți fundamentale, cum e libertatea de mișcare pe teritoriul unui stat, trebuie să fie ea însăși justificată și implementată doar dacă este necesară).
Însă ce am menționat mai sus ține de efectivitatea măsurilor și logica excepțiilor, ce nu trebuie abuzate pentru a transforma măsurile luate în situații de criză în ceva teoretic și inaplicabil.
Mai multe detalii despre cum pot justifica firmele deplasările în contextul actual pot fi găsite aici.
CosminaFP